Strategia Forestieră Naţională ar putea fi aprobată săptămâna aceasta în şedinţă de Guvern

„Cei dintre dumneavoastră care urmăresc sectorul ştiu că este în curs de finalizare o strategie pentru păduri care s-ar putea să se aprobe în şedinţă de Guvern chiar săptămâna aceasta – este termen în PNRR să fie aprobată până în trimestrul III anul acesta, deci probabil că va fi aprobată -, care spune foarte simplu cum trebuie să gospodărim pădurile ca să le avem în continuare, dar noi vrem să mergem de la Strategia Forestieră, care se opreşte la păduri, vrem să mergem mai departe, şi asta este ceea ce am încercat şi am rugat Price (PricewaterhouseCoopers – n. r.) să facă. Să ne ofere informaţii şi o bază de discuţii. Avem pădurile, avem o recoltă sustenabilă de lemn: ce facem cu resursa de lemn după ce este pusă în piaţă? Pentru că discuţia aici este foarte interesantă. Strategiile europene ne spun să ducem lemnul către produse din lemn, către utilizarea în cascadă, ca să-l ducem către produse cu valoare adăugată cât mai mare şi abia apoi să ne ducem către utilizarea lui energetică pentru că, dacă împărţim aceşti 3 miliarde de euro care e valoarea adăugată brută a sectorului, dacă împărţim la ce foloseşte industria, industria creează 250 de euro valoare adăugată pentru fiecare metru cub de lemn folosit”, a spus Cătălin Tobescu, la conferinţa de lansare a raportului „Impactul socio-economic şi climatic al sectorului silvic şi al industriilor bazate pe lemn din România”.

„Contribuţia directă a silviculturii şi a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităţilor economice, care include şi efectele indirecte şi induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB. Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafaţă, sub media UE de 38%, şi că există circa 2 milioane hectare de suprafaţă neutilizată, care nu are nici folosinţă agricolă, nici pentru păduri, precum şi faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuţie directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că ţara noastră are o resursă importantă pentru împădurire şi un potenţial de creştere în particular pentru industriile bazate pe lemn”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

„Noi ca industrie a lemnului am dorit să punem pe masa decidenţilor în contextul în care se discută şi o Strategie Forestieră Naţională, am dorit să punem pe masa decidenţilor o evaluare foarte precisă şi obiectivă a contribuţiei sectorului, pentru că sunt atinse în studiu foarte multe paliere de utilizare a terenurilor şi o să găsiţi acolo o cifră, sunt 2 milioane de hectare de terenuri care sunt pârloage, cum sunt cunoscute. Deci, terenuri care nu se folosesc la nimic, care nu au nici folosinţă agricolă, nici silvică şi asta e prima discuţie. Avem noi ca ţară 2 milioane de hectare pe care nu le folosim la nimic. De ce nu le folosim? Nicio ţară nu-şi permite să nu valorifice în primul rând terenul, pentru că este ceea ce ne-a dat Dumnezeu şi este bazat pe suprafaţa asta de teren.

De aici se porneşte cu o resursă care după aceea dusă în orice activitate se adaugă valoare. Faptul că ţinem 2 milioane de hectare nefolosite şi agricultura vedem că nu poate să le folosească. De ce?…În zona montană au ieşit din utilizare în primul rând ca păşuni 800.000 de ha. Ce s-a putut s-a folosit ca arabil, dar bilanţul este că pe 500.000 de ha nu mai ai folosinţă agricolă din 2010 până în 2020. Ceea ce intuim cu toţii, s-a redus populaţia din zonă rurală, s-a redus şeptelul de animale şi unde este un pic de pantă şi nu se poate face mecanizare, nu se mai pot lucra terenurile”, a explicat Cătălin Tobescu.