Capul umflat la păsări este o problemă frecvent întâlnită în rândul crescătorilor. Boala duce la pierderi economice din cauza nivelului înalt de contagiozitate, precum și din cauza mortalității.

Tratamentul capului umflat poate fi destul de anevoios și, deseori, problema revine foarte curând.

Sindromul capului umflat este o boală virală contagioasă, care afectează curcile, găinile broiler, bibilicile, mai rar rațele și fazanii. Boala este cunoscută și ca Metapneumoviroza aviară, Rinotraheita curcanilor, Pneumoviroza aviară.

Mai des, se întâlnește capul umflat la pui de broiler și curcă, dar se pot îmbolnăvi păsările de orice vârstă. Boala se asociază cu probleme respiratorii și cu scăderea producției de ouă.

Severitatea sindromului capului umflat este condiționată și de infecția secundară cu bacteria Esherichia coli, care complică stabilirea diagnosticului și crește rata mortalității.

Citiți în acest articol despre:

• Capul umflat la curcani și găini – cauze;
• Capul umflat – transmiterea virusului;
• Simptomele capului umflat la păsări;
• Semne la deschiderea cadavrului;
• Cum stabilim diagnosticul în caz de cap umflat;
• Tratamentul capului umflat la curcani și găini;
• Prevenirea sindromului capului umflat.

Cauza capului umflat la curcani și găini

Sindromul capului umflat este cauzat de un virus din familia Paramyxoviridae, genul Metapneumovirus. Pătruns în organism pe cale respiratorie, acesta se replică la nivel de organe respiratorii superioare: corneți și sinusuri nazale, trahee.

Odată cu evoluția virozei, are loc slăbirea imunității organismului și se activează bacteria Esherichia coli, ce agravează starea generală a păsării, dar provoacă și celulita țesuturilor din jurul ochilor, ducând la starea capului umflat.

Dezvoltarea bolii este favorizată, în mod principal, de condițiile din încăpere: curenți de aer, umiditate și temperatură crescută, exces de amoniac. Un alt factor favorizant important este suprapopularea, care agravează condițiile de igienă.

Citește și despre Holera aviară la găini și curcani. Simptome și tratament.

Capul umflat la păsări – transmiterea virusului

Boala este înregistrată în toată lumea, cu excepția Australiei și Canadei. Afectează curcile, găinile, bibilicile de toate vârstele, dar mai sensibil este tineretul.

Transmiterea se face prin aer, cu aerosoli, mai rar, prin contact direct cu obiectele sau furajele, apa contaminate. Virusul este foarte contagios, se răspândește rapid. Sursa de infecție este reprezentată de pasărea bolnavă ce elimină cantități mari de virus, mai ales în timpul strănutului.

Agentul viral este prezent în organismul păsării doar câteva zile. În mediu poate fi ușor distrus cu preparatele dezinfectante uzuale.

Vezi și Paraziți sau viermi la pui și găini – simptome și tratament.

Capul umflat la păsări – simptome

Metapneumoviroza aviară începe cu semne respiratorii, mai ales la tineretul între 3 și 12 săptămâni de viață, care apar la 1-2 zile după contaminare. Curcanii prezintă simptome respiratorii mai frecvent decât alte specii. Acestea cuprind:

• Prurit facial;
• Strănut frecvent;
• Secreții nazale și oculare mucoide, apoi mucopurulente;
• Conjunctivită;
• Înfundarea narinelor;
• Tuse sau raluri traheale.

Vezi și alte probleme respiratorii la păsări sau de ce cârâie și horcăie găinile.

Semnele respiratorii sunt însoțite de tulburări ale stării generale:

• deprimare,
• anorexie,
• tulburarea ouatului,
• pene zburlite.

Sindromul capului umflat apare în circa 4% din numărul total de cazuri de viroză. Semnul principal este edemul puternic al capului. În afară de acesta, se observă:

• tumefierea sinusurilor peri și infraoribitare,
• secreții oculare spumoase,
• secreții nazale,
• poziție anormală a gâtului (torticolis, opistotonus),
• modificări de comportament.

Rata de îmbolnăviri cu metapneumoviroza aviară poate ajunge la 100%, dat fiind contagiozitatea ridicată. Rata de mortalitate diferă de la o sursă la alta, depinde de severitatea bolii, infecțiile asociate, rezistența naturală a organismului, vârstă ș.a., de regulă atinge 20-30% dar poate fi și mult mai mare.

În lipsa complicațiilor, simptomele se ameliorează după 7-10 zile. Producția de ouă revine la normal după 10-21 de zile.

Semne ale capului umflat la deschiderea cadavrului

Leziunile morfopatologice se înregistrează în funcție de forma bolii și infecțiile bacteriene asociate.

Frecvent se constată:

• inflamația mucoaselor conjunctivală, nazală, traheală și a sinusurilor infraoribitare;
• în lumenul traheei se constată prezența unui lichid mucos sau seros;
• țesutul conjunctiv din regiunea feței și a capului este puternic infiltrat cu lichid;

În infecții bacteriene asociate depistăm:

• pneumonie,
• pericardită,
• perihepatită, manifestate prin schimbări ale aspectului organelor,
• splina mărită în volum.

Cum stabilim diagnosticul în caz de cap umflat

Pentru a stabili metapneumoviroza aviară este nevoie de o analiză detaliată a tuturor datelor: simptomele, semnele la deschiderea cadavrelor, situația epidemiologică din regiune, starea de întreținere a păsărilor din efectiv.

Pentru a confirma diagnosticul este nevoie de a expedia probe la laborator, unde se efectuează analize virusologiece sau serologice. Probele se preiau din căile respiratorii superioare, obligatoriu în faza cât mai precoce a bolii. Virusul nu se reține în organism și după a șasea zi de la infectare acesta nu va mai fi depistat.

Capul umflat apare cel mai frecvent în metapneumoviroză aviară, dar nu în exclusivitate. O serie de alte boli infecțioase pot prezenta drept simptom capul umflat.

Citiți în acest articol mai multe cauze ale capului umflat la păsări.

Boala capului umflat la păsări – tratament

Nu există medicamente pentru combaterea virusului. Vindecarea are loc fără tratament antiviral după 10-14 zile.

Complicațiile infecției bacteriene pot fi controlate prin administrarea de antibiotice, dar strict la indicația medicului veterinar, preferabil în baza antibiogramei, cu respectarea dozelor și a intervalelor de timp, precum și a timpului de așteptare înainte de consumul ouălor sau a cărnii de la păsările tratate.

După o perioadă de tratament edemul capului se poate reduce, dar frecvent simptomul revine. În scop de prevenire a acestui fenomen se asigură o perioadă adecvată de tratament antibacterian, indicată de specialistul veterinar.

Administrarea irațională a antibacterienelor, pe o perioadă prea scurtă sau prea lungă, la intervale sau în doză care nu corespund indicațiilor prospectului pot duce la instalarea fenomenului de antibiorezistență la animelele tratate.

Consumul produselor de origine animală de la animalele tratate cu antibiotice, fără respectarea timpului de așteptare pentru eliminarea reziduurilor din organism, duc la formarea antibiorezistenței la om.

O igienă minuțioasă a adăpostului, în special asigurarea ventilației adecvate și a temperaturii confortabile joacă rol critic în minimizarea complicațiilor în urma infecției.

Citește și Salmoneloza la păsări – simptome, profilaxie și tratament.

Prevenirea sindromului capului umflat la păsări

Profilaxia vizează în special măsuri de ordin general ca: respectarea normelor de igienă, achiziționarea păsărilor doar din efective sănătoase, dezinfecții minuțioase a încăperilor înainte de populare, evitarea adăpostirii comune a păsărilor de diferită vârstă ș.a.

Pentru imunizare împotriva bolii se folosește o gamă largă de vaccinuri, atât vii, cât și inactivate. Fiecare tip are avantajele sale.

Cea mai eficientă schemă de vaccinare presupune utilizarea ambelor: mai întâi a celui viu, apoi efectuarea rapelului cu cel inactivat.

Nu s-a dovedit eficiența anticorpilor materni împotriva metapneumovirozei aviare, astfel, este rațională vaccinarea cât mai timpurie.

Bibliografie selectivă:

J.Brugere-Picoux, J.P.Vaillancourt et al., Manual of POULTRY DISEASES.

Cynthia M.Kahn, THE MERCK VETERINARY MANUAL.

Constantin Vasiu, Nicolae Starciuc. BOLI INFECȚIOASE ALE ANIMALELOR AGRICOLE. VIROZE ȘI BOLI PRIONICE.

Sursă imagini: J.Brugere-Picoux, J.P.Vaillancourt et al., Manual of POULTRY DISEASES.