Negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028–2034 avansează la nivel european, iar deciziile luate în această etapă vor influența modul în care vor fi sprijiniți fermierii în următorii ani.
Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), avertizează că România trebuie să își definească și să își susțină poziția în aceste negocieri, în pofida instabilității politice interne.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Alina Crețu atrage atenția că discuțiile europene au ajuns într-o etapă în care se negociază amendamente, se construiesc compromisuri și se formează majoritățile care vor influența forma viitoarei PAC.
„Instabilitatea politică din România și lipsa de reacție de acum îi pot costa foarte scump pe fermieri în anii următori”, susține Alina Crețu.
Miza negocierilor pentru fermierii români
Potrivit reprezentantei FAPPR, printre subiectele aflate în discuție se numără autonomia PAC, nivelul și arhitectura sprijinului pentru fermieri, ajutoarele cuplate și redistributive, condiționalitățile de mediu, finanțarea investițiilor și dezvoltarea rurală.
Lista include și instrumentele de intervenție în cazul crizelor de piață, actualizarea prețurilor de referință, mecanismele de protecție atunci când prețurile produselor agricole scad puternic și reciprocitatea standardelor pentru produsele importate în Uniunea Europeană.
Toate aceste decizii, atenționează Crețu, vor avea efect direct asupra fermelor din România.
Discuțiile au o miză suplimentară în contextul schimbărilor propuse pentru PAC după 2027. Noua arhitectură europeană pentru perioada 2028–2034 presupune modificări importante atât în ceea ce privește organizarea finanțării, cât și mecanismele prin care sprijinul va ajunge la fermieri.
„Care este poziția României și cine o negociază astăzi?”
Alina Crețu solicită autorităților și reprezentanților politici români să precizeze ce poziție va apăra România în negocierile europene și cine este responsabil de susținerea acesteia.
„De aceea, întrebarea pentru MADR, Guvern, partidele politice și europarlamentarii români este foarte clară: Care este poziția României și cine o negociază astăzi?!”, afirmă directorul executiv al FAPPR.
Potrivit acesteia, momentul pentru intervenție este cel în care sunt negociate regulile, nu după adoptarea lor.
„Nu peste o lună. Nu după vot. Nu când regulamentul va fi deja stabilit. ACUM”, subliniază Alina Crețu.
Autonomia PAC, în centrul discuțiilor
Una dintre preocupările menționate de Alina Crețu este autonomia Politicii Agricole Comune în viitoarea arhitectură financiară a Uniunii Europene.
Propunerile pentru perioada 2028–2034 au deschis o dezbatere amplă la nivel european privind locul agriculturii în viitorul buget al UE, modul în care vor fi protejate fondurile destinate fermierilor și libertatea statelor membre în direcționarea resurselor.
Aceste negocieri vor conta atât pentru sprijinul acordat direct fermierilor, cât și pentru investițiile în exploatații, dezvoltarea rurală și intervențiile destinate sectoarelor sau fermelor afectate de dificultăți economice și de piață.
Crețu atrage atenția că agricultura românească intră în această negociere într-o perioadă în care fermele se confruntă deja cu presiunea costurilor, efectele fenomenelor climatice și probleme de competitivitate.
„Factura ajunge la fermieri”
În opinia reprezentantei FAPPR, instabilitatea politică internă nu ar trebui să afecteze capacitatea României de a-și reprezenta interesele agricole la Bruxelles.
„România are nevoie de o poziție agricolă clară, coerentă și apărată politic la Bruxelles, indiferent de instabilitatea de la București”, afirmă Alina Crețu.
Aceasta insistă asupra faptului că negocierile europene continuă indiferent de evoluțiile politice interne, iar o eventuală lipsă de coordonare în această perioadă ar putea avea consecințe pentru agricultură pe întreaga perioadă de programare 2028–2034.
„Agricultura nu poate fi pusă pe pauză până când politica internă își rezolvă crizele. Europa negociază între timp”, susține Crețu.
Mesajul său către autoritățile române este sintetizat într-un avertisment adresat celor responsabili de reprezentarea intereselor agriculturii în negocierile europene:
„În politica agricolă europeană, golurile de reprezentare se plătesc. Iar factura nu ajunge la politicieni. Ajunge la FERMIERI.”
