Comisia Europeană a adoptat o nouă abordare strategică pentru cercetarea și inovarea din sectorul agroalimentar. Prin cadrele AgRI 2040 și Food 2040, Bruxellesul urmărește ca soluții precum soiurile rezistente la secetă, depistarea rapidă a bolilor, protecția durabilă a culturilor, inteligența artificială și robotica să ajungă mai repede din laboratoare în ferme și pe piață.
Documentul, adoptat la 8 septembrie 2026, stabilește direcțiile viitoare ale cercetării, inovării și aplicării rezultatelor științifice în agricultură, silvicultură, zonele rurale și sistemele alimentare europene.
Noua abordare reunește două cadre interconectate:
- AgRI 2040, dedicat agriculturii, silviculturii și zonelor rurale;
- Food 2040, axat pe sistemele alimentare, inclusiv pescuitul și acvacultura.
Soluțiile trebuie testate în condiții reale
Comisia Europeană vrea să consolideze legătura dintre cercetare, utilizatorii finali și piață. Fermierii, silvicultorii, cercetătorii și întreprinderile urmează să participe la dezvoltarea, testarea și demonstrarea soluțiilor în condiții reale.
Astfel, rezultatele cercetării ar trebui să răspundă mai bine problemelor întâlnite în ferme și să fie adaptate condițiilor locale înainte de a fi utilizate pe scară largă.
Noua abordare va sprijini și startupurile, companiile aflate în dezvoltare și întreprinderile mici și mijlocii în procesul de transformare a ideilor promițătoare în produse și servicii disponibile pe piață.
Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, a menționat mai multe exemple de tehnologii care pot produce schimbări concrete în sector: culturi mai rezistente la secetă și temperaturi extreme, metode rapide de depistare a bolilor plantelor, soluții mai durabile pentru protecția culturilor și instrumente digitale pentru folosirea eficientă a apei.
Potrivit oficialului, aceste inovații trebuie testate și adaptate la condițiile locale, astfel încât să poată fi utilizate și extinse în ferme.
Cele opt domenii de acțiune ale AgRI 2040
Cadrul AgRI 2040 va include opt domenii preliminare de acțiune:
- solurile și agroecosistemele;
- sistemele de producție vegetală;
- sistemele de creștere a animalelor;
- bioeconomia;
- pădurile multifuncționale;
- dezvoltarea zonelor rurale;
- consolidarea lanțurilor valorice agroalimentare;
- digitalizarea, inteligența artificială și robotica.
Prin aceste direcții, Comisia urmărește dezvoltarea unui sector agricol mai competitiv, rezilient și capabil să răspundă schimbărilor climatice, deficitului de resurse și forță de muncă, instabilității geopolitice și concurenței globale.
Ce prevede Food 2040
Food 2040 va aborda întregul sistem alimentar, inclusiv pescuitul și acvacultura. Cele șase domenii de acțiune sunt:
- sistemele alimentare adaptate particularităților locale;
- alimentația sănătoasă și durabilă;
- utilizarea eficientă a resurselor și reducerea poluării;
- mediul alimentar și informarea consumatorilor;
- extinderea inovațiilor, modelelor de afaceri și soluțiilor pentru sisteme alimentare echitabile;
- produsele alimentare acvatice.
AgRI 2040 și Food 2040 sunt ghidate de șase priorități comune: competitivitatea și dezvoltarea startupurilor, securitatea alimentară și pregătirea pentru crize, resursele naturale și economia circulară, siguranța alimentelor și furajelor, nutriția și sănătatea, echitatea și cooperarea internațională.
Finanțare prin Orizont Europa
Cele două cadre vor orienta cercetarea și inovarea finanțate de Uniunea Europeană. Implementarea este prevăzută prin programul Orizont Europa 2028–2034 și prin componentele relevante ale viitorului Fond european pentru competitivitate.
Strategia oferă o direcție pe termen lung, însă nu anticipează rezultatul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene.
Următoarea etapă va fi Conferința UE AgRI 2040, cu genericul „Pregătirea sectorului agroalimentar european pentru viitor prin cercetare și inovare”, organizată la Bruxelles în perioada 24–25 septembrie 2026.
Evenimentul va reuni reprezentanți ai sectorului agroalimentar, cercetători și alți actori interesați, care vor contribui la stabilirea viitoarelor priorități europene în domeniul cercetării și inovării.
