15.5 C
București
marți, 15 iunie, 2021

-

HomepageArticoleFertilizarea grâului de toamnă: perioada realizării, norme

Fertilizarea grâului de toamnă: perioada realizării, norme

La grâul de toamnă consumul de elemente nutritive este mai redus în comparaţie cu cel al altor plante.

Grâul manifestă pretenţii deosebite faţă de fertilizare, deoarece sistemul radicular este mai slab dezvoltat şi are o capacitate redusă de mobilizare a compuşilor mai greu solubili din sol.

Consumul maxim în elemente nutritive la grâu are loc într-un timp scurt, de la începutul formării paiului până la coacerea în lapte.

Importanța azotului pentru grâu

Azotul în cantităţi optime asigură o înrădăcinare şi înfrăţire viguroasă a plantelor, o bună rezistenţă la iernare, spice cu multe boabe şi bogate în proteine.

Insuficienţa azotului încetineşte creşterea plantelor, provoacă îngălbenirea lor, o slabă rezistenţă la factorii nefavorabili şi scăderea producţiei.

Excesul de azot face ca plantele să crească exagerat, să fie predispuse la cădere, la atacul de boli, la siştăvirea boabelor, prin întârzierea vegetaţiei, diminuându-se, astfel, eficacitatea îngrășămintelor aplicate.

Citește și despre Când se realizează fertilizarea porumbului.

Importanța fosforului pentru grâu

Fosforul influenţează pozitiv la înrădăcinare, mărind rezistenţa la cădere şi precocitate. Fosforul măreşte eficienţa azotului şi asigură pe unele soluri importante  sporuri de producţie, chiar dacă se aplică singur.

Fosforul măreşte rezistenţa la boli şi contrabalansează acţiunea negativă a excesului de azot. În formă uşor solubilă, fosforul este necesar în primul rând plantelor tinere, cu sistemul radicular slab dezvoltat.

În primele faze de vegetaţie, grâul de toamnă absoarbe foarte repede fosforul din îngrăşăminte. Mai târziu creşte şi capacitatea plantelor de a folosi fosforul din rezervele solului.

Insuficienţa în fosfor încetineşte creşterea plantelor de grâu, reduce masa de rădăcini şi întârzie maturitatea.

Dozele mari de fosfor determină creşterea în bobul de grâu a conţinutului de P2O5 şi a amidonului şi reducerea  conţinutului de proteină.

Importanța potasiului pentru grâu

Potasiul favorizează sinteza hidraţilor de carbon şi contribuie la creşterea rezistenţei plantelor de grâu la ger, iernare, cădere şi boli.

Insuficienţa se manifestă prin îngălbenirea specifică („opăreală”) a limbului frunzei în partea superioară şi pe margine.

Mai târziu, tulpina slăbeşte, iar planta devine pipernicită. Un fenomen caracteristic al carenţei de potasiu îl constituie formarea la baza plantei a numeroşi fraţi axilari, încât planta capătă aspect de tufă.

Aplicarea îngrășămintelor organice la grâu

Fertilizarea organică se recomandă la culturile premergătoare, grâul valorificând foarte bine efectul remanent al gunoiului de grajd.

Sub formă semifermentată gunoiul de grajd sau mraniţa, se aplică în direct culturii grâului, în doză de 20-30 şi 5-10 t/ha, prin împrăştierea uniformă la suprafaţa solului şi încorporarea sub brazdă.   

Fertilizarea grâului cu îngrășăminte chimice

Fertilizarea cu îngrăşăminte industriale necesare pentru grâu pe toate tipurile de sol din ţara noastră sunt cele cu azot şi fosfor, care vor fi aplicate în doze echilibrate, în raportul (N:P-1:0,7) optim şi eficient pentru această cultură.

Cele de potasiu se aplică numai pe anumite soluri, unde se manifestă carenţa în acest element.

Dozele de îngrăşăminte minerale se stabilesc în funcţie de nivelul producţiei planificate, ţinând cont că pentru o tonă de boabe şi paiele aferente, grâul are un consum specific de circa 30-36 kg azot, 12 kg fosfor, 25 kg potasiu s. a. 

O fertilitate raţională, cu doze optime economice trebuie să ducă la obţinerea unor sporuri de recoltă, cuprinse între 9-12 kg boabe pentru fiecare kg substanţă activă de îngrăşăminte cu azot şi 4-12 kg de fosfor. 

Fertilizarea cu azot la grâu

Fertilizarea cu azot se aplică în doze variabile, de la 60-120 kg /ha s.a. Doza de azot depinde de cultura premărgătoare, aplicarea gunoiului de grajd, condiţiile pedoclimatice etc.

Doza de azot se corectează în primăvară, în funcţie de statea culturii şi rezerva de azot mineral în profilul solului, mărindu-se cu 15-20 kg N/hacând cultura are o înfrăţire slabă şi reducându-se cu aceeaşi cantitate când se prezintă bine dezvoltată.

Doza de azot se corectează şi în funcţie de gradul de aprovizionare cu apă a solului, fiind necesară reducerea în primăverile secetoase şi majoratea când precipitaţiile sunt mai abundente (se iau în calcul câte 5kg N pentru fiecare 10 mm abateri de la media zonei).

De asemenea, doza de azot va fi mai mică în cazul când nu s-a asigurat fertilizarea corespunzătoare cu fosfor, respectându-se raportul de 2:1 pe solurile sărace şi de 3:1 pe cele mai fertile.

Pe solurile slab sau mediu aprovizionate cu fosfor, unde nu s-au aplicat în anul curent îngrăşăminte cu fosfor, doza de azot nu va depăşi 60-80 kg N/ha, deoarece azotul va fi slab valorificat.

Citește și despre Când se realizează fertilizarea la floarea soarelui.

Fertilizarea cu fosfor la grâu

Fertilizarea cu fosfor se aplică în funcţie de conţinutul de fosfaţi uşor solubili din sol, cunoscând că la grâu, pentru a obţine recolte la nivelul cerinţelor actuale, acest conţinut trebuie să fie nu mai mic de 3,0-3,5 mg P2O5 mobil /100 gr de sol.

În acest scop este necesară cartarea agrochimică recentă a fiecărui câmp, iar în lipsa acesteia doza optimă economică de fosfor rezultă din calcul şi se corectează în funcţie de cantităţile de îngrăşămintele cu fosfor sau de gunoi de grajd, aplicate în anii anteriori.

În tabelul de mai jos sunt indicate dozele de fosfor, diferenţiate între 40-100 kg/ha P2O5, în funcţie de factorii de corecţie.  

Dozele de îngrăşăminte cu fosfor administrate la grâu

Fertilizarea grâului cu potasiu

Fertilizarea cu potasiu s-a dovedit a fi eficientă numai pe solurile uşoare erodate şi acolo unde conţinutul în potasiu este sub 15 mg K2O accesibil/100g sol şi se aplică în doze de 50-60 kg/ha s.a

Când se aplică îngrășămintele minerale la grâu

Îngrăşămintele cu fosfor au o mobilitate redusă în sol şi de aceea se aplică la pregătirea patului germinativ, dar sub formă de îngrăşăminte complexe în care să predomine fosforul sau cel târziu primăvara timpuriu, cu îngrăşăminte complexe, cu raportul N:P în favoarea N.

Doza de aplicare: 50-60 kg/ha amofos sau 100  kg/ha nitroamofosca. Potasiul se aplică odată cu fosforul, unde este nevoie.

Aplicarea îngrăşămintelor cu azot la grâu este condiţionată de solubilitatea lor şi de faptul, că N – NO3 din ele poate fi levigat în profunzime, sub nivelul rădăcinilor plantelor de grâu.

Ca urmare, pentru asigurarea necesarului de azot la începutul vegetaţiei grâului, se aplică 1/3 din doza de azot toamna la pregătirea patului germinativ, iar restul 2/3 se administrează primăvara timpuriu, când se poate corecta doza în funcţie de precipitaţii şi de starea vegetaţiei.

După leguminoase sau pe sole fertilizate în anul anterior cu gunoi de grajd majoritatea cantităţii de azot se aplică primăvara cât mai timpuriu.

La fel se procedează şi pe terenurile în pantă, pe solurile cu exces temporar de umiditate şi în zonele mai umede.

Aplicarea îngrăşămintelor foliare la grâu

La cultura grâului se aplică două – trei tratamente, primul în faza sfârşitul înfrăţirii – începutul împăierii (odată cu erbicidarea de primăvară), iar al doilea tratament la începutul înspicării.

Cantitatea de soluţie este de 300-500 l/ha la fiecare tratament, iar concentraţia soluţiei este 1,0 – 1,5%.

Pe solurile fertile şi pe cele fertilizate se pot folosi îngrăşămintele foliare de tipul KRISTALON 18-18-18, SOLUCAT 20-20-20, SOLUCAT 17-17-17, NITROPHOSKA 20-19-19.

Pe solurile sărace şi nefertilizate se pot utiliza la prima fertilizare îngrăşăminte foliare de tipul SOLUCAT 25-5-5,  KRISTALON 20-8-8 sau alte îngrăşăminte, care conțin predominant azot.

Unul din principalele procedee de îmbunătăţire a calităţii boabelor este utilizarea suplimentară foliară, efectuată în faza formării boabelor.

Cea mai potrivită formă de fertilizare foliară cu azot este ureea (carbamida), doza căreia este de 30 kg/ha N. Cu includerea microelementului cupru, sau complexelor solubile cu microelemente de tipul Kristalon, Solucat sau altele.

Îngrăşămintele cu azot şi complexe foliare pot fi aplicate împreună cu erbicidele sau cu tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

Andrei Gumovschi
Doctor, conferențiar universitar, expert în agricultură durabilă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Elveţienii refuză interzicerea pesticidelor de sinteză în agricultură

Elveţienii nu vor să renunţe la pesticidele de sinteză, după ce alegătorii au refuzat duminică, la urne, să angajeze...
- adv -spot_img

Campania de primire a cererilor unice de plată a anului 2021 s-a încheiat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că la data de 11 iunie...

Piața agricolă mondială: În SUA scad prețurile, Ucraina a redus exporturile

Precipitațiile recente din Centura Porumbului, SUA și modelele meteo ușor mai optimiste au pus presiune pe piețe vineri. Acest lucru...

Noi pe Facebook

De citit

Coccidioza la păsări – motivul diareii cu sânge

Este primăvara și, cum am menționat în articolul precedent, este...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției