15.5 C
București
marți, 15 iunie, 2021

-

HomepageAnaliticaFertilizarea porumbului: norme și perioade recomandate

Fertilizarea porumbului: norme și perioade recomandate

Planta de porumb este o mare consumătoare de azot şi potasiu. Pentru formarea unei tone de boabe şi a cantităţii respective de masă vegetală, hibrizii de porumb înalt productivi extrag din sol 23-28 kg de azot, 10-14 kg de fosfor şi 23-35 kg de potasiu

Puteți utiliza următoarea imagine pentru a determina carențele de nutriție ale porumbului în dependență de simptomele apărute pe frunze:

Importanța azotului pentru cultura porumbului

Azotul este principalul element în fertilizarea porumbului, care asigură formarea unei mase foliare bogate, colorată în verde intens şi care influenţează favorabil la acumularea substanţelor proteice. 

Absorbţia azotului este intensivă de-a lungul întregii perioade de vegetaţie.

Carenţa se manifestă prin îngălbenirea limbului de la vârf spre bază, de-a lungul nervurii mediane, care se deschide la culoare. Plantele rămân firave, cu ştiuleţi mici. Excesul de azot intensifică transpiraţia, creşterea este luxuriantă, plantele devin sensibile la secetă şi boli şi se întârzie maturitatea. 

Importanța fosforului pentru cultura porumbului

Fosforul joacă un rol multiplu în creşterea şi fructificarea porumbului. Insuficienţa lui se manifestă prin înroşirea frunzelor la vârf spre bază, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de creştere este scăzut, se accentuează protandria (mai întâi se maturizează staminele, apoi stigmatele în cadrul aceleiași flori).

Excesul fosforului determină insuficienţa zincului.

Importanța potasiului pentru cultura porumbului

Potasiul măreşte rezistenţa la cădere, secetă şi boli. Carenţa se manifestă prin îngălbenirea frunzelor de la vârful lor spre bază, iar sistemul radicular rămâne slab dezvoltat.

Carența de microelemente la porumb

Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenţa de zinc, manifestată prin apariţia dungilor gălbui între nervurile jumătăţii inferioare a frunzelor, până la necrozarea lor.

Carenţa este favorizată de temperaturile scăzute din mai-iulie, de monocultură şi de excesul fosfor şi azot.

O mare cantitate din substanţele necesare pentru formarea recoltelor înalte de porumb, se asigură prin încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice şi minerale.

Citește și despre fertilizarea florii-soarelui.

Aplicarea îngrășămintelor organice la porumb

Aplicarea gunoiului de grajd la cultura porumbului are un efect mai mare decât în cazul folosirii lui la alte cereale. Gunoiul de grajd trebuie sa fie semifermentat, pentru excluderea pătrunderi în sol a seminţelor de buruieni, aflate în el.

Doza medie a fracţiei solide a gunoiului de grajd, provenit de la animalele cornute mari, trebuie să fie de 40-60 t/ha; a găinaţului de pasăre solid 14—20, a sedimentului apelor reziduale sau a composturilor pe baza lui – 40-60; a defecatului de la fabricile de zahăr40-60 t/ha.

Cea mai mare eficienţă, în condiţiile unei asigurări medii cu îngrăşăminte, se obţine în cazul în care gunoiul de grajd este folosit împreună cu îngrăşămintele minerale.

La o cantitate de 40 t/ha gunoi de grajd se vor introduce şi îngrăşăminte minerale în doză de N60 P60.

Îngrăşămintele verzi au un rol asemănător gunoiului de grajd. Ele sunt mai economice când se produc în culturi ascunse sau sunt cultivate în mirişte.

 Dozele de îngrăşăminte industriale se stabilesc în funcţie de producţia planificată, de consumul de elemente nutritive, de rezerva  de elemente nutritive în sol (care depind de tipul de sol, fertilizare din anii precedenţi şi planta premergătoare),  de precipitaţii şi de hibridul cultivat.

Citește și despre Cum să elaborați planul de fertilizare la culturile agricole.

Fertilizarea porumbului cu azot

În cea mai mare parte a solurilor noastre, ponderea azotului la formarea sporului de recoltă a porumbului constituie 65-70 la sută. Prin urmare, în cazul unei asigurări scăzute a porumbului cu îngrăşăminte organice ar fi o eroare renunţarea la aplicarea azotului mineral.

Stabilirea exactă a dozelor de îngrăşăminte cu azot se complică din cauza mobilităţii sporite a acestui element în sol. Cu toate acestea, în ultimul timp s-a găsit modalitatea de determinare a normelor de îngrăşăminte azotoase în baza indicilor rezervei de azot mineral în sol în perioada de până la semănat (primăvara devreme).

Pentru obţinerea unei recolte de 6,0-6,5 tone de boabe la hectar în condiţiile unei rezerve de azot sub forma de nitraţi de 70 kg/ha în stratul de sol de 90 cm, doza ce urmează să fie administrată este de 130 kg; în cazul în care rezerva constituie 90 kg/ha – 110 kg; la 110 kg/ha – 90 kg şi la 130 kg/ha-60 kg.

Pentru prevenirea pierderilor şi evitarea poluării mediului îngrăşămintele cu azot se recomandă a fi administrate primăvara, încorporându-le cât mai operativ, concomitent cu afânarea solului înainte de semănat.

În cazul necesităţii aplicării unor doze sporite de îngrăşăminte azotoase (peste 120 kg/ha s.a.) ele vor fi introduse fracţionat: o parte – înaintea semănatului, iar cealaltă – la fertilizarea suplimentară a solului în perioada de vegetaţie în cadrul lucrării intervalelor dintre rânduri cu ajutorul cultivatoarelor – alimentatoare de plante.

Fertilizările suplimentare în timpul vegetaţiei plantelor cu doze de N30-45 se efectuează şi în cazurile în care până la semănat îngrăşămintele cu azot au fost introduse în cantităţi insuficiente.

Doza se reduce cu 20-50 kg de azot la ha când porumbul este cultivat după leguminoase. De asemenea, se reduc cu 2 kg de azot pentru fiecare tonă de gunoi  aplicată direct porumbului și respectiv, cu 1 kg când aplicarea gunoiului  de grajd s-a făcut la plantele premergătoare.

Doza se majorează cu 20 kg de azot la ha când porumbul urmează după floarea-soarelui şi cu 25 kg N/ha când urmează după rădăcinoase şi tuberculifere sau în anul trei de monocultură.

Fertilizarea porumbului cu fosfor

În condiţiile unui conţinut redus de fosfor mobil (1—1,5 mg în 100 g de sol, după Macighin) recolta de porumb nu depăşeşte 4,0 t/ha, chiar dacă nutriţia cu azot e cea optimă.

Pe tipurile principale de sol din țară, cu un conţinut redus de fosfor mobil – până la 3 mg P2O5 se recomandă aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor cu norma P60-80, iar în cazul în care conţinutul de P2O5 constituie 3,0-3,2 mg la 100 g sol – P40 -60.

Datorită administrării sistematice a îngrăşămintelor minerale în anii precedenţi, pe o parte a terenurilor arabile a sporit nivelul fosforului mobil, ceea ce permite aplicarea pe astfel de suprafeţe, la cultura porumbului, a unor doze mai scăzute de îngrăşăminte cu fosfor.

Astfel, la un conţinut de 3,2-4,0 mg de fosfaţi asimilabili la 100 g de sol doza de fosfor poate fi redusă până la 40 kg/ha, care se pot aplica şi odată cu semănatul.

În majoritatea cazurilor în care nu se aplică irigarea, întreaga doză de îngrăşăminte cu fosfor se încorporează sub brazdă la lucrarea de bază a solului.

Fertilizarea porumbului cu potasiu

Îngrăşămintele cu potasiu se vor aplica cu prioritate pe solurile uşoare, pe cele acide şi pe solurile care au un conţinut sub 18,0 mg K2O/100 g sol, în doze de 60-80 kg K2O/ha.

Doza de potasiu se va reduce cu câte 3 kg K2O pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată pentru cultura respectivă. Îngrăşămintele cu potasiu se aplică la fel ca şi îngrăşămintele cu fosfor.

Aplicarea îngrășămintelor la porumbul irigat

Aplicarea îngrăşămintelor la cultura irigată a porumbului îşi are particularităţile sale.

Îngrăşămintele cu fosfor şi cele organice se administrează la lucrarea de bază a solului, iar cele azotate – jumătate până la semănat, iar cealaltă parte este mai bine să fie administrată cu ajutorul apei de udat, cu cultivatoare-alimentatoare cu o săptămână înainte de apariţia paniculului.

Pe câmpurile cu un conţinut mediu de substanţe nutritive (pentru o recoltă preconizată de 9-10 t/ha), se introduc 60 t/ha gunoi de grajd şi N90P60, iar pe solurile cu un nivel înalt de elemente nutritive este suficientă doza de N60P60.

Se mai recomandă administrarea locală a îngrăşămintelor de bază. Aplicarea locală în bandă a îngrăşămintelor, în comparaţie cu metoda obişnuită, permite reducerea dozei acestora cu 25-50 la sută.

Îngrăşămintele pot fi încorporate în sol la o adâncime de 12-18 cm. Intervalele dintre benzile de îngrăşăminte se vor lăsa de 20-30 cm, banda însăşi având lăţimea de 4-6 cm.

Se recomandă, de asemenea, aplicarea îngrăşămintelor minerale în rânduri, concomitent cu semănatul. Un efect maxim la utilizarea acestei metode îl au superfosfatul granulat sau amofosul, în doze de 15-20 kg/ha P2O5.

Folosirea la semănat, odată cu îngrăşămintele de fosfor, si a celor azotoase în doza de 5-10 kg/ha s.a. sporeşte substanţial eficienţa acestui procedeu.

Aplicarea în rânduri a îngrăşămintelor, concomitent cu semănatul, se efectuează cu semănăturile SPC-6 şi CYPH-8 sau alte semănători.

Aplicarea îngrășămintelor cu microelemente la porumb

În caz de carenţă de zinc (clorozarea şi necrozarea frunzele) se vor aplica fie tratamente la sol, folosind 5-10 kg Zn/ha sub formă de sulfat de zinc sau se vor aplica în vegetaţie 1-3 stropiri, la intervale de 7-8 zile, începând cu faza de 4-6 frunze, folosind soluţii de sulfat de zinc în concentraţie de 0,2%.

Îngrăşăminte foliare se aplică prin 1-2 tratamente: primul în stadiul de 4-6 frunze, iar al al doilea la un interval de 2 săptămâni după primul.

Se utilizează soluţii cu concentraţii de 1,0-1,5% şi volume de 300-500 litri/ha la fiecare tratament. 

Îngrăşămintele foliare recomandate: POLYFEED 19-19-19, KRISTALON 13-40-13,  KRISTALON 18-18-18, NITROFOSKA 20-19-19, SOLUCAT 25-5-5, SOLUCAT 20-20-20, sau alte îngrăşăminte cu raporturi N:P:K egale, sau cu un coţinut de azot superior faţă de fosfor  şi potasiu.

Bibliografie:

  • Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Vol. I. și a II, Chişinău, 2021
  • Toma S., Gumovschi A., Andrieş S., Babuc V.,ş.a. Aplicarea îngrăşămintelor în agricultura durabilă. Chişinău,  Ştiinţa, 2008, 214 p.
Andrei Gumovschi
Doctor, conferențiar universitar, expert în agricultură durabilă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Elveţienii refuză interzicerea pesticidelor de sinteză în agricultură

Elveţienii nu vor să renunţe la pesticidele de sinteză, după ce alegătorii au refuzat duminică, la urne, să angajeze...
- adv -spot_img

Campania de primire a cererilor unice de plată a anului 2021 s-a încheiat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că la data de 11 iunie...

Piața agricolă mondială: În SUA scad prețurile, Ucraina a redus exporturile

Precipitațiile recente din Centura Porumbului, SUA și modelele meteo ușor mai optimiste au pus presiune pe piețe vineri. Acest lucru...

Noi pe Facebook

De citit

Coccidioza la păsări – motivul diareii cu sânge

Este primăvara și, cum am menționat în articolul precedent, este...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției