Castraveții sunt unele dintre cele mai populare legume ce, de regulă, fie este semănat direct în câmp, fie se plantează răsadul. În acest articol discutăm despre aspecte ce țin de producerea răsadului de castravete.
De obicei, castraveții prin răsad sunt crescuți în palete celulare sau claiete. Volumul mare al celulei și densitatea mică asigurată de claiete ne permit producerea unui răsad calitativ de castraveți la un preț convenabil pentru sere, solarii, tuneluri acoperite cu peliculă destinate culturii timpurii.
Amestecuri utilizate pentru producerea răsadului de castraveți
De obicei, pentru castraveți se utilizează amestecul:
- mraniță — 40%;
- pământ de țelină — 40%;
- nisip — 20%.
La producerea răsadului de castraveți mai pot fi utilizate: fibrele de cocos; perlitul (10-40% din amestec); vermiculitul (0,6 mm, 10-30% din amestec), turba (0-5 mm în amestec cu alte componente sau ca monocomponent la producerea răsadului).
Important! Turba sau substratul cu valori ale pH-ului sub 5 nu este recomandată pentru semănat. Amestecul cu reacție acidă poate provoca pierirea a 100% de plante, chiar și în faza de germinare a semințelor. Din acest motiv, este recomandată utilizarea turbei condiționate.
Astfel, înainte de utilizarea turbei naturale pentru producerea răsadului, aceasta trebuie supusă unui tratament: se fărâmițează, se cerne, se ameliorează cu îngrășăminte minerale și se optimizează nivelul de pH.
Cea mai bună turbă pentru producera răsadului de castraveți se consideră turba blondă. Turba utilizată pentru semănat este recomandat să conțină și aditivi de umectare.
Ulterior, pentru asigurarea unei nutriții echilibrate pot fi realizate fertilizări cu îngrășăminte de origine organică (spre exemplu cele disponibile în comerț) sau se adaugă la acest amestec îngrășăminte minerale recomandate pentru răsaduri.
După plantarea semințelor, se monitorizează parametri ca: temperatura, lumina, nutriția, umiditatea (calitatea apei utilizate).
Pentru răsărirea și creșterea uniformă a răsadului de castraveți este necesar ca temperatura în substratul nutritiv să fie la nivelul de 27°C. La această temperatură, plantele răsar peste 2–3 zile.
Important! Pentru producerea răsadului pentru ciclul iarnă–primăvară este necesar de folosit iluminarea artificială.
Durata de iluminare pentru producerea răsadului de castraveți:
Lămpile pentru iluminarea artificială a răsadurilor de castraveți până la rărirea răsadului se vor instala în două rânduri la distanța de 1 m una de alta, la înălțimea de 0,9 m. Iar după rărirea răsadului — în patru rânduri cu distanța între lămpi în lățime 1,6 m, în lungime 2m , iar în înălțime 1,3 m.
În perioada răsăririi plantelor, nivelul optim de iluminare este de 8000-9000 lx, ulterior reducând-o la 5000-6000 lx.
Important! La o intensitate a luminii sub 2000 lx răsadul se dezvoltă defectuos, cu un sistem radicular slab dezvoltat, iar durata de creștere a răsadului se extinde cu 4-6 zile.
Monitorizarea temperaturii la creșterea răsadului de castraveți
În primele 4-5 zile după răsărirea plantelor temperatura aerului se reduce la 16-17 grade Celsius, apoi, în zilele însorite se menține la 21-23 grade Celsius.
Temperatura optimă a substratului se consideră cea de 20-22 grade, iar umiditatea substratului 70-80%. Totodată, este recomandat ca umiditatea aerului să se mențină în limitele 70-75%.
La irigarea plantelor se recomandă utilizarea apei de calitate, ce are coeficientul de absorbire potențială a sodiului (SAR) mai mic de doi, concentrația de ioni de sodiu de până la 40 mg/l, concentrația de săruri să nu depășească 0,75 mS/cm, pH-ul între nivelurile 5,6–6,2.
Detalii despre Irigarea castraveților. Sfaturi pentru o recoltă bună.
Fertilizarea răsadului de castraveți
Prima fertilizare la castraveți se face la apariția primelor frunze adevărate și este repetată de 1–2 ori pe săptămână până la plantare.
Important! Este recomandată fertilizarea frecventă cu doze mici. Cu cât mai frecventă este, cu atât mai mică este norma de aplicare. Pentru fertilizarea răsadului pot fi utilizate îngrășăminte complexe special concepute.
La fertilizarea răsadului se folosesc îngrășăminte ușor solubile în apă, care se administrează, porționat, odată cu udările.
Soluția de fertilizare trebuie să aibă o concentrație mică de îngrășăminte, astfel încât plantele să le absoarbă ușor. Această concentrație se măsoară cu aparatele de măsurare a conductibilității electrice (EC):
- Valoarea EC de 0,75 mS/cm indică o concentrație mică de săruri (îngrășăminte) în soluție și poate fi folosită fără nici un pericol.
- Valoarea EC de 1,0–2,0 mS/cm indică concentrații de săruri, care sunt permise în soluția de fertilizare, nu provoacă arsuri pe frunze.
- Valoarea EC de 2,25 mS/cm riscul de arsuri crește considerabil.
În primele faze se administrează doze mai mici, în perioada de creștere cantitatea de fertilizant va crește, iar la călire doza se micșorează din nou. Răsadul ce urmează a fi plantat în sere nu se călește.
Se recomandă îngrășămintele care conțin azot în formă nitrică (NO3). Nu se folosesc îngrășăminte cu concentrație mare de uree.
Îngrășămintele ce conțin calciu (CaNO3) nu se dizolvă în soluții de îngrășăminte de fosfor (P2O5) și sulfați. O astfel de combinație duce la formarea precipitatului de calciu fosfat și sulfați de calciu.
Îngrășămintele de calciu se dizolvă și se administrează separat.
V-ar putea plăcea și articolul Cultivarea castraveților – sfaturi la semănat și întreținere.
Se consideră un răsad calitativ de castraveți cel care îndeplinește următorii parametri
- plante sănătoase și viguroase, de culoare verde;
- să aibă un număr de frunze corespunzător (4–5 frunze);
- tulpină groasă (4-7 mm), distanța dintre noduri mică (3-5 cm);
- fără plante alungite, firave, îngălbenite.
La respectarea condițiilor de creștere a răsadului de castraveți menționate mai sus, răsadul atinge acești parametri la o vârstă de plantare de 28-35 de zile.
Răsadul din palete se poate planta în câmp, atunci când plantele au dezvoltată prima frunză adevărată.
V-ar putea plăcea și articolul despre De ce se ofilesc frunzele la castraveți – 3 motive principale.
