Valurile succesive de îngheț din această primăvară au compromis grav sectorul horticol din România, iar numeroase exploatații pomicole și viticole riscă să își înceteze activitatea.
Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli „FRULEG-RO” solicită autorităților activarea urgentă a mecanismelor de compensare a pierderilor, atât din fondurile europene, cât și din Fondul de Risc gestionat prin APIA.
Potrivit organizației, culturile de cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr și struguri de masă au fost afectate pe aproape întreg teritoriul României, după o succesiune neobișnuit de lungă de episoade de frig și îngheț.
Numeroase ferme horticole, în pericol de faliment
Președintele FRULEG, Lucian Florea, avertizează că multe exploatații se află într-o situație critică, după ce și anul 2025 a fost unul dificil pentru sector.
„După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă aceste specii se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă”, se arată în comunicatul transmis de organizație.
În acest context, asociația solicită utilizarea urgentă a Fondului de Risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I, instrument prevăzut în cadrul Intervenției DR-32 din PS PAC 2023–2027.
Reprezentanții FRULEG consideră că acest mecanism trebuie activat rapid, întrucât a fost creat tocmai pentru acoperirea pierderilor provocate de fenomene climatice extreme.
Înghețurile au afectat aproape întreaga țară
Organizația subliniază că a fost vorba despre o serie de valuri de frig care s-au succedat pe parcursul lunilor aprilie și mai.
Primul val important de îngheț, înregistrat în noaptea de 8 spre 9 aprilie, a afectat puternic Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul și zonele montane și depresionare.
Ulterior, între 10 și 13 aprilie, temperaturile negative s-au extins în nordul, centrul și vestul țării, inclusiv în Moldova și Subcarpații de Curbură.
Un nou episod de frig a fost raportat în nopțile de 21/22 și 22/23 aprilie, când au fost lovite din nou Transilvania, Crișana, Maramureșul și nord-vestul țării.
Episoadele de îngheț au continuat și spre finalul lunii aprilie, inclusiv în noaptea de 26 spre 27 aprilie, iar temperaturile negative au persistat chiar și la începutul lunii mai, în special în regiunile centrale și nordice.
Persistența înghețurilor până la începutul lunii mai transformă primăvara 2026 într-un an excepțional din punct de vedere climatic, susțin reprezentanții asociației.
Potrivit FRULEG, doar anumite areale din sudul țării au fost afectate într-o măsură mai redusă. Printre acestea se numără:
- Lunca Dunării;
- litoralul;
- estul și sud-estul Dobrogei;
- unele zone din nordul extrem al Moldovei.
În restul regiunilor, culturile horticole au suferit pierderi importante, în unele cazuri fiind compromise aproape integral.
Ministerul Agriculturii confirmă problemele din pomicultură
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a confirmat că pomicultura este sectorul cel mai afectat de temperaturile scăzute din această primăvară. Vezi aici: Tanczos Barna: Temperaturile scăzute au afectat grav pomicultura, culturile de câmp rezistă.
„Temperaturile scăzute au afectat aproape în fiecare județ unde există pomicultură, au afectat producția și probabil vor fi consecințe destul de severe pe această temă”.
În schimb, culturile de câmp nu prezintă, deocamdată, motive majore de îngrijorare. Potrivit ministrului, în majoritatea regiunilor există suficiente precipitații pentru dezvoltarea culturilor agricole.
Tanczos Barna a atras atenția că efectele schimbărilor climatice nu se vor manifesta doar prin temperaturi ridicate și secetă, dar și prin oscilații bruște de temperatură, care vor pune presiune atât pe fermieri, cât și pe sistemele agricole.
În perioada următoare, FRULEG anunță că va continua centralizarea datelor din teritoriu și va susține demersurile pentru acordarea unor compensații fermierilor afectați.
Organizația afirmă că situația din sectorul horticol trebuie tratată cu prioritate, având în vedere amploarea pierderilor și impactul economic asupra exploatațiilor agricole.
