Modul de comunicare între plantă şi calculator prin intermediul digitalizării şi al inteligenţei artificiale (IA) în agricultura de precizie a fost discutat, vineri, la Universitatea de Ştiinţele Vieţii (USV) „Regele Mihai I” din Timişoara, în cadrul conferinţei cu tema „Digitalizarea şi Inteligenţa Artificială în educaţie, cercetare şi mediu socio-economic din domeniul ştiinţelor vieţii. Stadiul actual, evoluţie şi impact asupra societăţii româneşti”.
„Aici începe secolul XXI, un moment de digitalizare în care agricultura nu se va mai face doar în câmp, ci şi din faţa calculatorului.
Încercăm să explicăm cum vedem noi modul de comunicare între natură/plantă şi calculator, riscurile de a utiliza peste un anumit nivel IA, care sunt multele avantaje de utilizare a IA în cercetare, biologie şi ştiinţele vieţii, unde sunt acele câştiguri, care este aportul specialistului în zona aceasta, dacă mai trebuie să gândim noi sau putem lăsa IA să gândească pentru noi.
Avantaje ale folosirii IA şi a digitalizării în agricultură sunt multe. Dacă apare o boală la o plantă, se poate merge ţintit cu tratamentul, pentru că planta sau solul transmite un mesaj pe care îl percepe foarte bine calculatorul.
Acest lucru înseamnă economie de timp şi de bani şi protejare a mediului. Dar, nu e bine să lăsăm maşina să lucreze sau să ia decizia finală în locul nostru”, a declarat rectorul USV Timişoara, Alin Cosmin Popescu.
El a menţionat că USV derulează, între altele, un proiect cu Consiliul Judeţean pentru partea de ambrozie, un puternic alergen care afectează o mare parte a populaţiei din Timişoara, în sezonul de vară-toamnă.
„Avem senzori amplasaţi în diferite zone ale oraşului, care captează şi filtrează tot ce înseamnă microparticule din aer, care se aşează pe un filtru. Noi am lucrat la un procedeu de clasificare supervizată, astfel încât ştim imediat ce tipuri de spori sunt în aer.
Apoi comunicăm cu calculatorul şi se transmit mesaje de alertare către populaţie. Este un proiect-pilot pe care vrem să-l extindem la nivel naţional”, a punctat rectorul USV.
Marius Poşa, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a susţinut că nu ar fi imposibil ca această intruziune a digitalizării în agricultură să creeze o plus valoare atât de mare încât să ştim să exploatăm corect şi coerent conceptul de digitalizare în agricultură, să ajungem ca productivitatea să aibă o importanţă foarte mare.
„Digitalizarea şi inteligenţa artificială în agricultură presupun o reconversie profesională, factorul uman fiind decizional. Interpretarea acestor date este inutilă dacă nu există factorul uman. Digitalizarea şi IA nu ameninţă cu pierderea locurilor de muncă”, a subliniat Marius Poşa.
Ciprian Iorga, manager general al unei firme private din Timişoara, a afirmat că în agricultura de precizie, dronele au început să fie folosite din toate punctele de vedere: drone care aplică tratamente, pentru pază, pentru cartarea suprafeţelor mari de teren, generând ulterior hărţi interpretate cu inteligenţa artificială.
„Toate aceste rezultate sunt folosite şi aplicate pe utilaje moderne mai ales să-şi reducă imputurile. Folosim drone pentru aplicarea de tratamente, când agricultorii nu pot intra în cultură pentru că terenul este impracticabil sau cultura este într-un stadiu avansat vegetativ.
Le folosim şi pentru pază. Avantajul folosirii dronelor de a aplica tratamente din aer este că se foloseşte o cantitate mult mai mică de apă, avantaj pe care mulţi nu îl iau în considerare”, a spus Ciprian Iorga.
Şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Sorin Bălan, a precizat că nimeni nu ar trebui să se teamă de dronele folosite în agricultură, pentru că nu au aplicabilitatea celor din domeniul militar iar utilizarea lor în agricultură este uzuală în UE.
„În momentul acesta este în lucru o nouă reglementare a cadrului de utilizare a dronelor. În general, România nu are un cadru de reglementare foarte strict în acest moment şi în perioada următoare acest cadru legislativ la fi augmentat.
Dronele sunt un mijloc de comunicare, pentru îmbunătăţirea acoperirii radio-electronice, la comunicarea dintre echipamentul care este pus pe dronă şi partea de sol.
Într-o zonă în care are loc o situaţie de urgenţă, este foarte important să poţi asigura comunicaţia cu cei care participă la managementul situaţiei de criză”, a explicat Sorin Bălan.
Şeful STS a anunţat, în context, că la Timişoara se va crea unul dintre nodurile cloudului guvernamental care va fi implementat în următorii ani cu finanţare din PNRR, întrucât este o zonă foarte importantă pentru Guvern şi din alte considerente.
Cloudul guvernamental este o infrastructură care adună într-un singur loc toate serverele şi bazele de date ale instituţiilor publice din România, pe care o implementează Guvernul României prin Ministerul Comunicaţiilor.
Este organizat în patru centre, unul dintre acestea urmând să fie implementat în comuna Giroc, lângă Timişoara.
