Zmeur-murul (zmurul) după cum spune și denumirea, este un „copil” a două plante din același gen: zmeurul (Rubus idaeus) şi murul (Rubus fruticosus), fructul căruia a luat cele mai bune caractere de la ambii părinți.
Hibridizarea sau înmulțirea indivizilor dintre diferite specii sau soiuri se face pentru obținerea noilor soiuri, cu trăsături preluate de la formele parentale.
Primele încercări de încrucișare a zmeurului cu murul au început în Statele Unite ale Americii, încă la începutul secolului XIX. Primul rezultat, soiul Loganberry a demonstrat că soiurile hibride sunt de perspectivă.
Plantele hibride prezentând un șir de avantaje față de formele parentale:
- Fructele numite polidrupe, sunt mari, majoritatea de culoare roșie-vișinie la fel ca zmeurele, dar cu drupeolele strâns lipite de receptacol ca și la mure.
- Gust și aromă deosebită;
- Productiviate înaltă, comparativ cu zmeurul;
- Plantele sunt viguroase, cu tulpini mari și puternice;
- Nu drajonează, astfel nu se înmulțește și îndesește excesiv.
Printre dezavantaje se numără:
- rezistență mai mică la îngheț;
- unele varietăți sunt înzestrate cu ghimpi;
- fructele la unele soiuri sunt mai perisabile.
Ar putea să te intereseze și Spalierul la mur și zmeur. Materiale necesare la un hectar
Cele mai populare varietăți de zmeur-mur – Loganberry
Unul dintre cei mai productivi hibrizi dintre zmeur şi mur, a fost obţinut în California, în secolul XIX.
Arbustul formează anual 6-8 tulpini târâtoare, cu înălţimea de 1,5-2 m, de culoare verde-violet, fragile. Are nevoie obligatoriu de spalier.
Plantele sunt sensibil la ger, însă destul de rezistente la boli și dăunători.
Fructele sunt de dimensiuni medii (5-6 g), roşii, alungite, conic-cilindrice, cu drupeole mari, strânse între ele şi sudate de receptacul, la fel ca și murele. Pulpa suculentă, dulce, cu o aciditate răcoritoare plăută şi o aromă intensă de mure.
Maturarea începe de la mijlocul lunii iulie și poate continua până în august. Fructele se recoltează când devin de culoarea roşu-intens. Productivitatea 8-10 t/ha.
După recoltare fructele se comportă bine la transportare și păstrare, la asigurarea condițiilor optime de +2-+4 Co, fructele se pot păstra până la șapte zile.
Acest hibrid nu drajonează şi nici nu se pretează la marcotaj, de aceea poate fi înmulțit prin butăşire şi prin vitroculturi.
Cele mai populare varietăți de zmeur-mur – Tayberry
Hibrid dintre mur şi zmeur (Rubus fruticosus x R. idaeus)cu perioada de coacere medie, obţinut de către Derek Jennings şi patentat în 1979, fiind denumit după râul Tay din Scoția.
Tulpinile sunt lungi, pot atinge 4-6 m, semitârâtoare, de aceea necesită sistem de susţinere şi palisare.
Fructul este mai mare ca al zmeurei, la maturitate de culoare roşie-vişinie, dulce-acriu, foarte aromat, însumează calităţile murei şi zmeurei, prezentând un nivel sporit de pectină, fibre solubile, antioxidanţi şi alte substanţe biologic active benefice pentru organismul uman.
De la acest hibrid au fost create două varietăţi: cu ghimpi – Medana şi fără ghimpi – Buckingham, mai productiv decât cel cu ghimpi, dând recolte mai mari de 20 t/ha şi 5-8 kg/plantă, fructul până la 15 g. Totuși al doilea având fructele mai puțin aromate și dulci decât primul.
Ambele varietăţi se coc eşalonat, pe tot parcursul verii. Manifestă o rezistență medie față de ger, boli şi dăunători.
Dezavantajul hibridului ţine de recoltare, fructele desprinzându-se numai după ce ating maturarea deplină când devin moi şi perisabile.
Din acest motiv hibridul nu s-a extins foarte mult în plantațiile comerciale, fiind destinat în special grădinarilor pasionaţi de fructe de pădure.
Aceste varietăți de zmeur-mur se înmulțesc vegetativ, prin marcotaj, butășire și divizarea rădăcinii.
Îngrijirea hibrizilor dintre zmeur și mur
Cerințele de îngrijire a hibrizilor dintre mur și zmeur sunt similare cu formele parenatale, totuși cu unele subtilități specifice.
La fel ca părinții, zmeur-murul este un arbust peren cu tulpini bienale, în primul an formează tulpini vegetative, care în al doilea fructifică, după care se usucă și trebuie înlăturate.
Mai multe detalii puteți găsi în articolul Tăierile la zmeur și mur. Când se realizează
Față de lumină și căldură „zmurul” are cerințe mai mari decât la zmeurul obișnuit. Așadar, este necesar să i se asigure o iluminare maximă.
În regiunile sudice, însă, razele solare directe pot provoca arsuri fructelor, de aceea acolo locurile optime de plantare vor fi cele cu umbrire ușoară.
Hibrizii dintre mur și zmeur au un potențial înalt de fructificare, pentru aceasta plantele necesită un sol fertil, irigare și fertilizare regulată.
Majoritatea soiurilor sunt sensibile la ger. Pentru a proteja plantele se recomandă ca tulpinile anuale, păstrate pentru fructificare, să se întindă pe rând. Acest lucru se realizează ușor, deoarece tulpinile sunt destul de flexibile și lungi.
Opțional, în funcție de zona climaterică, pot fi acoperiți, având în vedere necesitatea de a-i îndepărta și acoperi pentru iarnă.
Tulpinile care au fructificat se recomandă să fie înlăturate toamna devreme, după ce se termină recoltarea.
Primăvara urmează să fie ridicați și fixați pe sistemul de suport. Concomitent se realizează și tăierile sanitare, care constau în scurtarea tulpinilor la 1,8-2 m și înlăturarea celor care au fost afectați de înhgețuri, boli sau dăunători.
