Peste 100 de fermieri, antreprenori și specialiști din agricultură au participat la prima ediție Agripreneurs Summit, organizată pe 31 octombrie 2026, la ROMEXPO București, în cadrul INDAGRA.
Evenimentul a reunit 15 speakeri care lucrează sau coordonează împreună peste 43.650 de hectare, discuțiile fiind concentrate pe provocările economice ale fermelor, adaptarea la schimbările climatice și tehnologiile care pot îmbunătăți rentabilitatea activității agricole.
Organizat de Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură (C.A.T.A.), Summitul a inclus peste cinci ore de prezentări și schimburi de experiență, în care fermierii au vorbit despre dificultățile întâmpinate, deciziile luate și rezultatele obținute.
Seceta, pierderile și presiunea financiară asupra fermelor
Unul dintre subiectele abordate a fost capacitatea fermelor de a continua activitatea după ani agricoli dificili, marcați de calamități naturale și probleme financiare.
Marcello Daniliuc, fermier din Călărași, care exploatează 850 de hectare, a relatat experiența secetei din 2020, când culturile de grâu și porumb de pe 900 de hectare au fost compromise. În 2024, grindina i-a afectat 70% din fermă.
„Ce privilegiu să treci prin greu, să înveți din greu, să depășești greul!”, a declarat agricultorul.
Despre dificultățile financiare a vorbit și Florin Deznan, fondatorul grupului RDF din Arad, care, după aproape 31 de ani de activitate în afaceri, gestionează trei insolvențe.
Acesta a subliniat importanța comunicării transparente cu creditorii și a continuării activității chiar și în perioadele în care perspectivele economice sunt nefavorabile.
Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, a împărtășit experiența acumulată în aproape 25 de ani de activitate pe piața cerealelor, evidențiind importanța perseverenței și a responsabilității individuale în dezvoltarea unei cariere și a unei afaceri.
Sănătatea solului și reducerea costurilor de producție
O parte importantă a Summitului a fost dedicată tehnologiilor agricole și modului în care acestea influențează productivitatea și cheltuielile fermelor.
Mihai Enescu, specialist în silvicultură de la USAMV București, a prezentat rezultatele experimentelor realizate în sudul României în ultimii 10–20 de ani, referitoare la rolul perdelelor forestiere de protecție.
Potrivit datelor prezentate, amenajarea perdelelor forestiere pe 4–6% din suprafața agricolă poate contribui la creșterea producțiilor cu până la 20%, prin diminuarea efectelor vântului și îmbunătățirea condițiilor de cultură.
În cadrul panelului dedicat sănătății solului, moderat de Sébastien Record, fermierul Liviu Mereuță a prezentat o comparație între rezultatele obținute în 2020, un an marcat de secetă severă.
Pe o suprafață de 20 de hectare lucrată prin arătură, producția de grâu a fost sub o tonă la hectar, în timp ce pe restul fermei, unde solul a fost lucrat fără plug, recolta a ajuns la 3–4 tone la hectar.
O altă experiență a fost prezentată de Paolo Barchetta, implicat în tranziția către sistemul no-till pe o suprafață de 24.000 de hectare.
Acesta a comparat costul azotului provenit din culturile de acoperire, estimat la 4,5–6,5 lei/kg, cu cel al azotului din îngrășăminte, evaluat la 8–9 lei/kg.
Potrivit calculelor prezentate de Mzuri, tehnologia strip-till ar permite reducerea costurilor cu aproximativ 355 de euro/ha comparativ cu arătura.
De asemenea, reprezentantul companiei a făcut referire la un studiu publicat în revista Agronomy, potrivit căruia cantitatea de apă din sol la semănat a fost cu 44–47% mai mare în condițiile analizate.
Exemplele prezentate au evidențiat potențialul practicilor de conservare a solului și al culturilor de acoperire pentru îmbunătățirea eficienței economice, rezultatele fiind însă dependente de condițiile și tehnologiile aplicate în fiecare fermă.
Agricultura de familie și transferul de experiență între generații
Continuitatea afacerilor agricole și implicarea tinerilor în administrarea fermelor au reprezentat o altă temă a evenimentului.
Andra Barbu, care lucrează peste 1.500 de hectare în județul Teleorman, a participat alături de mama și bunica sa, cea care a pus bazele fermei în 1992.
„Aveți o datorie de onoare să dați mai departe informațiile, experiența dumneavoastră acumulată de zeci de ani”, a transmis aceasta.
La rândul său, Cosmin Negru, fermier din Argeș care practică agricultura ecologică de 12 ani pe 800 de hectare, a vorbit despre responsabilitatea deciziilor agricole față de consumatori și generațiile viitoare.
Despre eficiența muncii și adaptarea tehnologică a vorbit Bogdan Soare, care exploatează 2.100 de hectare în Ialomița.
Fermierul a explicat că în acest an a trecut la utilizarea unei semănători cu 24 de rânduri, care permite unui singur operator să realizeze munca efectuată anterior de trei persoane.
Gabriel Stoian, președintele și fondatorul C.A.T.A., a evidențiat importanța colaborării dintre antreprenorii agricoli și a schimbului de experiență pentru dezvoltarea fermelor.
13 podcasturi și un nou program de formare pentru fermieri
Pe lângă Summit, între 28 octombrie și 1 noiembrie, C.A.T.A. a organizat la INDAGRA 13 podcasturi transmise în direct, însumând aproape 10 ore de discuții cu fermieri și antreprenori. Înregistrările sunt disponibile gratuit pe canalul YouTube al comunității.
Totodată, în noiembrie începe ediția 2026–2027 a programului educațional Fermier-Antreprenor, care se va desfășura până în februarie 2027.
Programul include patru module, mentorat oferit de membri ai comunității și două săptămâni de activități cu prezență fizică la București.
Participanții vor avea ca obiectiv elaborarea unui plan de dezvoltare a propriei ferme pentru următorii 3–5 ani.
Participarea este gratuită pentru membrii C.A.T.A., iar înscrierile sunt deschise până pe 9 noiembrie 2026, pe cataro.ro/fermier-antreprenor.
Informațiile sunt prezentate în baza comunicatului transmis de Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură (C.A.T.A.), organizatorul Agripreneurs Summit 2026.
