România a obținut în 2026 o recoltă de grâu de aproximativ 13,5 milioane de tone, însă calitatea cerealelor s-a înrăutățit semnificativ față de sezonul precedent.
Ponderea grâului de panificație a scăzut la 55%, comparativ cu aproximativ 85% în anul anterior, potrivit unei estimări prezentate de Leonardo Lambri, reprezentant al UBM Romania.
Datele au fost prezentate în cadrul conferinței Grain Academy, desfășurate pe 22 octombrie, la Sofia. Potrivit lui Lambri, diminuarea ponderii grâului de calitate alimentară înseamnă o ofertă mai mare de cereale furajere, ceea ce ar putea influența atât structura exporturilor, cât și activitatea de procesare internă.
Astfel, în pofida recoltei totale consistente, cantitățile de grâu care îndeplinesc cerințele industriei de morărit sunt mai limitate decât ar indica volumul general al producției. Situația ar putea duce și la o diferență mai mare de preț între grâul de panificație și cel furajer.
Și producția altor cereale din România este estimată la un nivel ridicat. Recolta de orz se situează în jurul valorii de 3,5 milioane de tone, în timp ce producția de porumb este prognozată la 7,8-8 milioane de tone.
Totuși, suprafețele cultivate cu porumb s-au redus considerabil după mai multe sezoane dificile, marcate de condiții meteorologice nefavorabile și pierderi financiare pentru fermieri.
Recoltele mari nu garantează însă o îmbunătățire a situației financiare a agricultorilor români. După mai mulți ani de secetă și pierderi, o parte dintre exploatații continuă să se confrunte cu datorii și costuri ridicate de finanțare.
Întârzierile la achitarea obligațiilor financiare afectează, la rândul lor, furnizorii de semințe, îngrășăminte și alte inputuri agricole.
Exporturile sunt influențate și de dificultățile logistice, în special de nivelul scăzut al apei în Dunăre și de creșterea costurilor transportului intern.
Aceste probleme reduc avantajele competitive ale transportului cerealelor prin portul Constanța, care gestionează atât producția românească, cât și mărfuri provenite din țările vecine.
Potrivit evaluării UBM Romania, dezvoltarea capacităților de procesare internă a cerealelor ar putea permite României să obțină o valoare adăugată mai mare din propria producție și să reducă dependența de exportul de materie primă.
