Dac ați observat că în scurt timp frunzele la castraveți se ofilesc, iar până la perioada în care acest lucru are loc în mod natural mai este timp, ar trebui să analizați bine plantele.
În acest articol discutăm despre principalele motive ale acestei probleme.
Frunzele veștejite pot fi atât un semn al unor practici agricole necorespunzătoare, cât și primul simptom al unei boli grave sau rezultatul unei invazii a dăunătorilor. Totodată, trebuie să luați în calcul lucrările întreprinse în cultură cu o zi mai devreme.
Practici ce pot provoca ofilirea frunzelor la castraveți
Practici agricole ce provoacă ofilirea frunzelor la castraveți:
- udarea insuficientă;
- căldura extremă sau o schimbare bruscă a vremii;
- semănatul sau plantatul dens;
- deficiența sau excesul de fertilizare;
- afectarea de erbicid.
Citiți mai multe despre Fertilizarea castraveților – 5 rețete de îngrășăminte naturale ce pot fi preparate acasă.
Văzând frunzele ofilite pe castraveți, mulți atribuie în primul rând problema lipsei de umiditate, uneori însă nu aceasta este soluția. În cazul în care ați ținut cont de motivele indicate mai sus, însă frunzele castraveților oricum se ofilesc, cel mai probabil este vorba despre bolile și dăunătorii acestei culturi.
Inspectați cu atenție plantele de castraveți și acordați atenție exact unde, în ce parte, a plantei frunzele se ofilesc.
Mai multe detalii despre Irigarea castraveților găsiți pe acest link.
Boli ce provoacă ofilirea frunzelor la castraveți
1. Ofilirea fuzariană sau fuzarioza
Fuzarioza (Fusarium oxysporum) este o boală gravă comună a castraveților, care vă poate lăsa fără recoltă.
Primele semne le-ați putea observa pe frunze, acestea se îngălbenesc, iar apoi se ofilesc. La baza tulpinii apare un putregai maro închis, care crește treptat în dimensiune, încercuind tulpina plantei.
Țesuturile din zona afectată devin moi. Pe vreme umedă, pe zona afectată se poate observa un strat alb de ciupercă. Rădăcinile pot fi, de asemenea, afectate. Putregai uscat dur se dezvoltă pe fructe.
Zonele în descompunere ale suprafeței fructului sunt rotunjite, poate apărea un desen sub formă de inele. Într-un stadiu incipient, boala poate fi recunoscută analizând vârful plantei care se ofilește: partea superioară a plantei se ofilește în timpul zilei și se reface noaptea.
Boala se manifestă în toate fazele de dezvoltare a plantelor, dar mai des atacă în timpul înfloririi și fructificării. Dacă măsurile nu sunt luate la timp, plantele vor muri.
În spații protejate, până la 60% din recoltă poate fi afectată. În câmp deschis castraveții sunt afectați într-o măsură mai mică.
Prevenirea fuzariozei poate fi realizată prin:
- respectarea rotației culturilor;
- tratarea materialul săditor;
- aerisirea regulată a serei/solarului și analizați sistemul radicular.
Un efect bun în prevenirea bolii îl are fungicidul Previcur Energy. Se utilizează în concentrație de 0,15% (1,5 l/ha). Se efectuează 1-2 tratamente foliare preventive, începând cu formarea primului fruct. Durata de protecție a culturii este de 10-12 zile de la aplicare. Volumul de soluție este de 1000 l/ha.
Dacă plantele au fost afectate și sunt moarte, înlăturați-le, ardeți-le și dezinfectați solul cu un fungicid.
Verticilioza
Verticilioza (Verticillium dahliae) produce ofilirea plantelor, îngălbenirea și arsura frunzelor. Boala duce la blocarea vaselor conducătoare ale plantei de miceliul ciupercii ce se dezvoltă, provocând moartea acesteia.
Rănile de la nivelul rădăcinilor sunt porți de pătrundere a infecției în plantă.
Simptome de identificare a bolii:
- La marginile frunzelor mai bătrâne se formează leziuni galbene, în formă de V.
- Pe măsură ce boala progresează, aceste leziuni se vor mări și vor ocupa o bună proporție din suprafața frunzei, păstrând în același timp forma lor caracteristică de V.
- Țesutul vascular al plantelor infectate devine maro și se decolorează, ceea ce face ca planta să se ofilească și în cele din urmă să moară.
Verticilioza este prezentă tot sezonul. Simptomele sunt adesea mai severe după formarea fructelor sau în condițiile solului uscat. Prezența nematozilor poate agrava și mai mult această boală.
Pentru a preveni răspândirea bolii se recomandă:
- respectarea rotației culturilor;
- utlizarea semințelor dezinfectate;
- evitarea producerii leziunilor pe plantă;
- tratarea cu fungicide.
2. Ofilirea bacteriana a cucurbitaceelor
Ofilirea bacteriană (Erwinia tracheiphila) este o altă afecțiune importantă a castraveților.
Similar bolilor precedente, vasele blocate de patogen duc la ofilirea plantei, frunzele se vestejesc și se lasă în jos sub forma unei umbrele.
Ulterior, se ofilește întreaga plantă. Tăind tulpina sau rădăcina în secțiune putem observa că din vasele liberiene curge un lichid alb-cenușiu.
Bacteria poate fi răspândită de către gândacul dungat (Acalymma vittata) si gândacul pătat (Diabrotica undecimpunctata).
Simptomele pot fi ușor confundate cu cele indicate la bolile anterioare sau cu problemele legate de secetă.
Caractere distinctive:
- Infecțiile bacteriene se dezvoltă mai întâi ca pete verzi deschise pe frunze.
- Pe măsură ce țesutul vascular devine blocat de bacterii, copilii (și în cele din urmă întreaga plantă) se ofilesc.
- În cele din urmă, plantele se îngălbenesc și mor.
Dacă se suspectează o infecție, tăiați copilețul veșted aproape de locul inserției; atingeți cele 2 suprafețe tăiate împreună, despărțindu-le încet. În condiții de umiditate, bacteriile vor face să apară fire lipicioase între cele 2 capete tăiate.
Semne distinctive ale bolilor ce provoacă ofilirea plantelor la curcubitacee:
3. Dăunători ce produc ofilirea castraveților
Cei mai mari dăunători ai castraveților ce pot produce ofilirea plantelor sunt coropișnița și viermele sârmă.
Frunzele se ofilesc, dacă sunt afectate rădăcinile plantelor. Dăunătorii sunt un alt motiv pentru ofilirea bruscă a frunzelor castraveților.
Dacă plantele de castraveți au început să se usuce, acest lucru ar putea indica faptul că coropișnița e prezentă în cultură.
Aceste insecte mari pot provoca daune grave culturii – rod toate rădăcinile pe care le întâlnesc în cale. Iar castraveții din seră sunt deosebit de delicioși pentru ele.
Cele mai favorabile condiții pentru dăunători sunt create, atunci când solul conține gunoi de grajd mult, mraniță, solul este umed, iar în seră este cald.
Protejarea castraveților de dăunători este o sarcină importantă, pentru că altfel puteți rămâne cu ușurință fără recoltă!
Detalii despre combaterea coropișniței, găsiți pe acest link.
Un alt vinovat de ofilirea frunzelor de castravete este viermele sârmă. Este prezent atât în câmp deschis, cât și în teren protejat.
Larvele în primul an de viață nu provoacă daune grave plantelor cultivate. Dar deja din al doilea an, viermii sârmă mănâncă activ rădăcinile, plantele se ofilesc și mor. În plus, larvele pot urca în interiorul tulpinilor.
Puteți face față viermilor sârmă în următoarele moduri:
- adăugați cenușă, cretă, coji de ouă, care cresc nivelul pH-ului – viermele iubește solul acid;
- îndepărtați buruienile în timp util – un dăunător se poate instala acolo, dacă solul e buruienos;
- dizolvați 2-4 g de permanganat de potasiu în 10 litri de apă și turnați puțină soluție în fiecare cuib înainte de plantare.
De asemenea, viermilor sârmă nu le place ca solul să fie săpat adânc și să fie afânat, așa că îndepliniți aceste activități în mod regulat.
Cunoscând motivele pentru care frunzele castraveților se ofilesc, creșteți semnificativ șansele de a păstra plantele și de a obține o recoltă bună.
