Fermierii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită europarlamentarilor să nu susţină amendamentele din strategia „Farm to Fork” (F2F) care presupun reducerea utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor, potrivit unei scrisori deschise a organizaţiei transmise europarlamentarilor.
„Luni, 18 octombrie 2021, în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „Farm to Fork”. Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ţine cont de realităţile noastre naţionale comparativ cu ţintele propuse politicianist la nivel european. Considerăm că strategia nu este o oportunitate aşa cum se susţine/prezintă, ci o vedem ca o ameninţare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere”, se spune în scrisoarea deschisă.
Fermierii precizează că strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau:
- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificităţile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmiţare a suprafeţelor exploatate, gradul mic de asociere şi cota de piaţă redusă a produselor autohtone;
- consultări reale nu disimulare şi impunere a unor puncte de vedere transmise de la Brusseles din partea unor persoane care nu cunosc realităţile şi evoluţiile activităţii fermierilor, în mod practic.
„Vă asigurăm că fermierii români şi europeni sunt responsabili, îşi doresc şi fac tot ceea ce ţine de capacitatea şi capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind crearea unui sector agroalimentar sustenabil şi rezilient. Fermierii români în parteneriat cu organizaţiile profesionale şi MADR lucrează la înfiinţarea şi operaţionalizarea unui Sistem Naţional de Gestionare şi Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenţei fermierilor în faţa schimbărilor climatice, inclusiv prin acţiuni şi investiţii în prevenţia şi combaterea acestora. Prin această strategie se pune pe spatele şi în sarcina fermierilor români şi europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea ţintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricţii, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri şi investiţii pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate şi prezentate în mod transparent. Tot acest context ne îndreptăţeşte să credem ceea ce v-am expus şi să vă cerem să fiţi de partea fermierilor romani şi a tuturor românilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu şi social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu şi lung”, se menţionează în document.
Organizaţia precizează că se vorbeşte de alternative, dar nu au fost identificate şi prezentate aceste alternative.
Fermierii oferă şi un exemplu, respectiv interzicerea unui tratament la seminţe cu insectofungicide şi menţionează că fără a avea alternative sunt într-o situaţie de 3 deficienţe:
- impactul negativ asupra mediului este mult mai mare tradus prin faptul că se înlocuieşte un tratament la seminţe încorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetaţie în perioada de coincidenţă a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratică de a face anunţuri de fiecare dată când se efectuează tratamente;
- posibilele substanţe alternative nu au nici măcar jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor;
- costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficienţa este aproape inexistentă.
„Considerăm că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susţine şi încuraja fermierii trebuiau prezentate ataşat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactaţi negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susţinere. Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizaţi din mai multe considerente, începând cu diferenţe între subvenţia de 157 euro/ha faţă de media europeană de circa 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenţei totale până în 2026. Costurile de finanţare a creditelor şi accesul la finanţări înregistrează decalaje foarte mari între fermierii europeni şi cei români care au costuri mult mai mari de finanţare”, se spune în scrisoarea deschisă.
Organizaţia susţine că riscul ca obiectivele strategiei să conducă la relocalizarea unor părţi din producţia agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condiţiile aprobării raportului în forma prezentată.
„Este total inechitabil ca România să îşi reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg şi să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. şi reduce consumul tot cu 50%. Fermierul din alt stat membru va reuşi să aibă o producţie decentă cu 3,5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta şi spune acelaşi lucru despre un fermier din România, cu 350 gr/ha s.a. Acelaşi lucru este valabil şi la fertilizanţi. De aceea, raportul şi strategia lovesc mult mai mult România, deşi nu poluează atât de mult precum alte state. Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei”, se spune, printre altele, în document.
Fermierii cer parlamentarilor să nu susţină amendamentele de compromis CA4, CA18, CA25, CA27, CA28 şi CA33.
„Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 – ţintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor stabilite de strategia Farm to Fork şi mai ales, cu introducerea lor în legislaţie, care le-ar face obligatorii. Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafaţă la substanţe fito-sanitare şi la îngrăşăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient şi să-şi protejeze culturile fermierii din ţara noastră dacă vor fi obligaţi să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?”, se spune în scrisoarea deschisă.
Sursa foto: thecounter.org
