Urmăreşte canalul Agrobiznes pe WhatsApp
Experții au identificat vremea extremă ca o provocare principală pentru aprovizionarea cu alimente în Europa într-o evaluare a securității alimentare a UE publicată de Comisia Europeană pe 16 aprilie, notează euractiv.ro.
Raportul se bazează pe perspectivele unui grup de experți care include reprezentanți ai statelor membre ale UE, regiunilor și diferitelor grupuri de părți interesate din lanțul alimentar al UE.
Concluziile unui sondaj realizat în a doua jumătate a anului 2023, au evidențiat evenimentele meteorologice extreme, dependențele de import, blocajele transporturilor, volatilitatea pieței și costurile ridicate ale inputurilor ca preocupări majore privind securitatea alimentară.
Această evaluare arată că preocupări similare au persistat în 2024.
Respondenții care lucrează pentru administrațiile publice naționale ale țărilor UE au împărtășit preocupări mai puternice cu privire la evenimentele meteorologice extreme, costurile ridicate ale inputurilor și prețurile mărfurilor.
Părțile interesate din industrie au subliniat riscul general prezentat de vremea nefavorabilă pentru producția de alimente și au evidențiat provocările asociate transportului, în special atunci când seceta afectează capacitatea de a folosi căile navigabile interioare din cauza nivelului scăzut al apei.
Profituri strânse
În ciuda vârfurilor istorice ale prețurilor în 2022 și 2023, prețurile anumitor produse alimentare au început să scadă, impactând marjele de profit ale fermierilor, deoarece aceștia se confruntă cu costurile ridicate ale inputurilor.
Grupul de experți a remarcat că această tendință ar putea determina fermierii să aleagă culturi mai profitabile, reducând potențial producția agricolă generală sau chiar determinând unii să abandoneze sectorul.
„Toate aceste elemente, pe lângă o perioadă încă lungă până la recoltare, cu posibile evoluții meteorologice negative, ar putea avea un impact asupra aprovizionării cu alimente în 2024”, se arată în evaluare.
În același timp, raportul evidențiază stabilizarea inflației alimentare sub 5% la începutul anului 2024 și indică o scădere ușoară a prețurilor cu amănuntul la alimente.
De asemenea, aceste reduceri de preț nu s-au resimțit încă pentru consumatori, în special pentru cei din grupurile cu venituri mici.
Raportul subliniază că, în perioada de vârf a inflației din 2022, 8,3% dintre cetățenii UE nu și-au putut permite o masă cu carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile. Pentru gospodăriile cu risc de sărăcie, acest procent se ridică la 20%.
Incapacitatea gospodăriilor cu venituri medii de a-și permite mesele cu proteine animale sau vegetale variază semnificativ între statele membre, de la 1,4% în Irlanda la 22,1% în România.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
