În multe livezi intrate pe rod, în anul curent, s-a observat că acolo unde era o încărcătură foarte bună de muguri de rod, care trebuia să producă un randament înalt, în final au avortat o parte din nuci, nefiind soiuri sensibile la fenomene de acest gen.
Conform unui articol publicat recent de americani, acest fenomen ar fi cauzat de lipsa potasiului în țesuturile verzi ale plantei, în special, în frunze, lăstari și nuci, menționează expertul în cultura nucului, Oleg Tîrsînă.
„Dacă în urma analizei foliare avem rezultate mai mici de 0,9% de potasiu din masa uscată a frunzelor, înseamnă de fapt că avem un deficit de potasiu. Mai mult de jumătate din producători au această problemă. Un conținut de la 1,2% de potasiu este unul în limitele normale. Orice laborator care efectuează analiza foliară poate să vă ofere această informație. Dacă aveți livezi pe rod, sau care abia intră pe rod, trebuie să efectuați analiza foliară a potasiului în fiecare an. Aceasta vă va oferi un instrument ce vă va ajuta să luați decizia corectă, în ceea ce ține de fertilizarea ulterioară”, explică Oleg Tîrsînă.
Specialistul recomandă ca în livezile cu deficit de potasiu să se introducă până la 200 kg de oxid de potasiu sau 400 de kg de sulfat de potasiu.
„Este important ca producătorii să cunoască că, pentru a produce o tonă de nucă, la un ha, pomii extrag 50 de kg de oxid de potasiu. Țin să remarc, dacă se distribuie în livadă coaja verde, care rezultă din prelucrarea primară a nucilor, acestea restituie și compensează o parte din necesarul de potasiu”.
La moment, producătorii de nuci din întreaga lume se află în conjunctura în care încearcă să ajute la maxim pomii ca să recapete un echilibru mineral, nutrițional cu costuri cât mai mici, ținând cont de faptul că și prețul la nuci este mai mic.
„În acest sens, un exemplu bun ar fi tocarea culturilor verzi care constituie un îngrășământ ce ameliorează mult starea solului. Cu atât mai mult cu cât, o parte din aceste plante sunt culturi sanitare ce ajută la eliminarea nematozilor, dar și a altor dăunători. Inclusiv, borceagul conține culturi ce fixează azotul atmosferic și atunci reduce necesitatea de a veni cu un aport de azot suplimentar. Solul nu se poate autosusține la nesfârșit, a venit timpul să-i întoarcem o parte din nutrienți”, a mai adăugat Oleg Tîrsînă.
În ceea ce ține de erbicidare, în lume este testată tot mai des tehnologia de erbicidare electrică (electrocutarea plantei). Oleg Tîrsînă spune că, în scurt timp, poate 10 ani sau și mai puțin, această practică va deveni foarte răspândită.
„Ținând cont de faptul că sunt radiate și interzise tot mai multe erbicide, interesul pentru astfel de metode va crește. Problema principală este costurile pentru aceste practici. O altă practică ar fi și erbicidarea cu ultrasunetul care distruge germenii de buruieni”.
