Sustenabilitatea în agricultură costă, iar fermierii trebuie recompensaţi pentru efortul lor de a produce bunuri publice, de a contribui la securitatea alimentară şi la decarbonarea economiei europene, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Cristina Cionga, director adjunct în Asociaţia Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR).
„Politica Agricolă Comună s-a schimbat în acest exerciţiu exact în direcţia compensării eforturilor fermierilor pentru a fi sustenabili, durabili. Aşa că intervenţiile au componentă atât în Pilonul 1, cât şi în Pilonul 2, plăţi directe. Plăţile directe erau înainte cumva o plată pe unitatea de suprafaţă pe care fermierul încasa mai mult sau mai puţin condiţionat de nişte standarde minime, nişte bune practici pe care trebuia să le respecte.
În noul exerciţiu, în perioada pe care o traversăm, o bună parte din banii din Pilonul 1 merg tocmai în direcţia compensării fermierilor şi încurajării lor să fie din ce în ce mai durabili, să adopte practici sustenabile. Vorbesc despre acele eco-scheme, o componentă foarte importantă a plăţilor directe, care sunt construite drept plăţi compensatorii pentru o eventuală pierdere de venit. Sustenabilitatea costă, iar fermierii trebuie recompensaţi pentru efortul lor de a produce bunuri publice şi de a contribui la securitatea alimentară, pe de o parte, şi la decarbonarea economiei europene, pe de altă parte”, a afirmat Cionga.
Reprezentanta APPR a punctat, totodată, faptul că agricultura reprezintă sectorul care va marca, în perioada următoare, tendinţa de neutralitate climatică.
„Agricultura este de fapt, sectorul care îşi va pune marca în perioada următoare în ceea ce priveşte efortul de neutralitate climatică, pentru că agricultura este într-adevăr printre activităţile antropice de producţie, un emitent de gaze cu efecte de seră, dar în acelaşi timp este sectorul care poate să absoarbă şi să stocheze în mod durabil carbonul. Comisia Europeană a pus la baza exerciţiului de a arunca pe piaţă aceste noi instrumente despre care vorbim în cadrul negocierilor care au dus la finalizarea Regulamentului.
Instrumente care să ne ajute să atingem neutralitatea climatică şi asta înseamnă stocare durabilă de carbon prin împădurire, reîmpădurire, prin practici benefice legate de acoperirea solului şi stocarea durabilă a carbonului în sol în acest ciclu durabil al carbonului. Despre practici de agro-sivicultură care sunt prevăzute şi recompensate în Planul Naţional Strategic, există un pachet legislativ în dezbatere în Parlamentul European la ora actuală, dar cumva toate converg în acest efort de neutralitate climatică, unde, repet, agricultura şi agricultorii şi silvicultorii vor juca un rol esenţial”, a explicat Cristina Cionga.
Reducerea risipei alimentare, obiectivele Pactului Verde European şi rolul digitalizării fermelor sunt câteva dintre temele ce vor fi abordate în cadrul conferinţei „Eat Smart: Agricultura neutră climatic”, organizată miercuri de publicaţia Green Report.
