20.3 C
București
joi, 4 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleDe ce cad prunele înainte de coacere: cauze, combatere

De ce cad prunele înainte de coacere: cauze, combatere

Căderea prunelor pe parcursul creșterii este un fenomen destul de frecvent întâlnit. Acesta poate avea mai multe cauze, însă, în primul rând, ar trebui să clarificăm faptul că fructele pot cădea fiziologic.

Căderea fiziologică a fructelor începe imediat după fecundare și poate ajunge până la maxime în iunie. În anii favorabili, aceasta este mai accentuată, pomul reglându-și în mod natural cantitatea de fructe pe care o poate hrăni și duce la maturitate.

Căderea prematură a fructelor are loc în lunile următoare și poate să dureze până la recoltare. Prunul este o specie la care căderea prematură se manifestă în măsură mai mică decât spre exemplu la măr și păr.

Astfel, căderea fiziologică a prunelor are loc în trei etape:

  • imediat după scuturarea petalelor, cauzată în primul rând, de lipsa polenizării sau a polenizării incomplete, condiții nefavorabile.
  • căderea din iunie care poate fi influențată de lipsa nutriției corespunzătoare, încărcătura prea mare de fructe, secete prea prelungite, atacul de boli sau dăunători;
  • căderea prematură, cu puțin timp înainte de recoltare care este determinată de accidente sau atacuri intense de dăunători, adesea de boli, viroze (plum-pox) și altele.

În acest articol, discutăm mai detaliat despre principalele cauze ale căderii prunelor. Fiecare merită o analiză detaliată.

Înghețul

Înghețurile târzii de primăvară pot afecta florile sau fructele abia legate. Cum să determinați dacă frigul este de vină pentru faptul că fructele abia legate cad? Acest lucru se observă la examinarea florilor. Când staminele și pistilurile florilor sunt maro, problema poate fi atribuită înghețului.

Sunt florile normale și viabile? Deci, este altceva. Pentru a preveni pierderile din cauza înghețului, optați pentru soiuri cu potențial de fructificare înalt, adaptate la condițiile climaterice de la noi.

Fructele abia legate pot cădea din cauza polenizării incomplete

Dacă cad prune de mărimea unui bob de mazăre, cauza ar putea fi aceea, că florile au fost prost polenizate. Fiecare soi de prun are propriile soiuri de polenizatoare prietenoase. Este recomandat să le plantați în apropiere.

Soiurile autosterile, întotdeauna se vor planta în amestec cu soiurile polenizatoare. În acest caz, se vor alege soiuri cu aceeași perioadă de înflorire, cu polen fertil pentru soiurile de polenizat.

În general, cu cât cresc mai multe soiuri diferite în apropiere, cu atât este mai bine pentru pomi. O soluție excelentă la problema polenizării este să plantați soiuri de prun parțial autofertile, pentru a evita problemele legate de polenizare insuficientă.

Soiuri de prun și polenizatorii lor:

Prunele pot cădea din cauza insuficienței de apă

Nu rar se întâmplă, ca prunele să cadă din cauza banală a lipsei de apă. Rădăcinile unui prun sunt amplasate în special la suprafața solului, de aceea prunului îi este mai greu să crească fără apă.

În timpul verilor secetoase, unii nutrienți din sol (cum ar fi azotul) sunt greu de absorbit de către plante. Creșterea și maturarea fructelor și diferențierea mugurilor florali pentru sezonul următor pot fi afectate, deoarece pomul trebuie să decidă în favoarea cui să-și orienteze resursele limitate.

Pentru pom prioritar este de a stabili „recolta” pentru anul viitor. Prunele verzi deja au sâmburele format, de aceea pomul le poate arunca. Sarcina noastră este să asigurăm necesarul de apă, astfel încât prunul să-și poată satisface necesitățile.

Prunul are cerinţe mari faţă de apă în fenofaza creșterii intense a lăstarilor și fructelor, la întărirea endocarpului (sâmburelui) și la începutul coacerii fructelor.

În livezile de prun sunt recomandate următoarele epoci de udare:

  • înaintea înfloritului;
  • în faza de întărire a endocarpului;
  • cu 2-3 săptămâni până la coacerea fructelor (pentru fructele dedicate industrializării nu se recomandă această irigare);
  • după recoltarea fructelor.

Într-o vară umedă și ploioasă, prunele, la fel, pot cădea. Pentru că și excesul de apă poate dăuna. Da, și vor fi dificultăți cu polenizarea, căci insectele nu zboară în ploaie.

Dacă în urma ploilor abundente se produce o stagnare a apei la suprafaţa solului, este necesară drenarea apei în exces în timp cât mai scurt, pentru a evita pierderile de recoltă sau chiar moartea pomilor.

Prunele pot cădea din insuficiența de nutrienți

Un alt motiv al căderii prunelor ar putea fi lipsa nutrienților. Puteți uda prunul corect și din abundență, dar dacă solul nu are macro- și microelementele necesare, pomul va avea de suferit.

Încetinirea creșterii lăstarilor, îngălbenirea frunzelor, căderea fructelor mici sunt simptome ale deficienței de azot. Dacă există o lipsă de potasiu, prunele ajunse aproape de maturitate pot cădea. Astfel, este necesar să fertilizăm echilibrat solul.

Perioade recomandate de fertilizare sunt:

  • Înainte de înflorit.
  • În perioada creșterii fructelor.
  • După recoltare.

Dăunători ce duc la căderea prunelor

La prun, există și câțiva dăunători importanți care pot provoca căderea fructelor. Cei mai avari dăunători ai prunelor sunt: viermele prunelor (Cydia funebrana), viespea neagră și viespea galbenă a prunului numite și viespi cu ferăstrău (Hoplocampa spp.), viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri).

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Acest dăunător este foarte răspândit. Dacă este prezent în livada de prun, prunele atacate rămân mici, conţin puţin zahăr, cad timpuriu, prezintă scurgeri gomoase (clei) – acesta este un semnal al prezenței viermelui prunelor – viermii săi de culoare ușor roz se hrănesc deja bine cu pulpa prunei.

Treptat, larva se deplasează spre pețiol. La 3-5 zile de la intrarea în fruct, blochează fluxul de nutrienți de la pețiol la fruct. Apoi, fructul cade din pom.

Pierderile sunt mai mari la generaţia a II-a, care pătrund în fructele aproape coapte și rod pulpa din jurul sâmburelui și mai reduse la prima generaţie.

Mai multe detalii despre Viermele prunelor – biologie, monitorizare și combatere.

Viespile cu ferăstrău (Hoplocampa spp.)

Viespea neagră a prunelor (Hoplocampa minuta) și viespea galbenă a prunelor (Hoplocampa flava) sunt alți doi dăunători importanți ce pot produce căderea prunelor.

Larva își începe activitatea distructivă devorând pulpa prunelor pentru a ajunge la sâmburele neîntărit încă. Acestea vor savura sâmburele moale și pulpa din jurul acestuia, apoi vor face o galerie de ieșire.

Fructele afectate cad din pom. Între timp, viermele se mută deja în altă prună, iar istoria se repetă.

V-ar putea fi util articolul Viespi cu ferăstrău – controlul în livezile ecologice.

Viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri)

Viespea sâmburilor de prun este un dăunător foarte periculos, pentru că acționează pe neobservate, pe ascuns. Insecta adultă, care nu pare să se distingă de o muscă obișnuită, depune larve în interiorul sâmburelui „fără urme”.

Larva se hrănește calm cu conținutul sâmburilor, iar fructul continuă să crească. În luna iunie, prunele își vor schimba culoarea în violet, se vor zbârcii și vor cădea. În interior, viermele nu este observat, deoarece se ascunde în sâmbure, astfel căderea fructelor poate fi confundată cu cea fiziologică.

Cum să prevenim pagubele produse de dăunătorii prunului:

Când larvele dăunătorilor s-au instalat deja în fruct, măsurile întreprinse pentru control nu-și au efectul. De exemplu, viespea neagră își depune ouăle în interiorul florilor pe receptacului floral, sau în interiorul sepalelor. Apoi, în perioada în care cad petalele își fac apariţia larvele.

Viespea sâmburilor de prun va perfora pulpa fructului și va depune oul din perioada în care cad petalele până în momentul în care sâmburii prunelor se lemnifică. 

Iar în cazul viermelul prunelor, femela din prima generație depune ouăle pe fructele verzi, de dimensiunea unei alune, iar a doua generație poate produce daune în luna iulie sau chiar și august, când fructele sunt de mărimea normală, sau chiar în pârgă.

În cazul viermelui prunelor este recomandată monitorizarea strictă cu ajutorul capcanelor feromonale (fluturele zboară seara și e greu de observat prezența).

Reieșind din cele menționate, specialiștii recomandă monitorizarea cu strictețe a livezilor și realizarea tratamentor în perioadele:

  • buton alb – viespea sâmburilor și viespi cu ferăstrău;
  • căderea petalelor – viespea sâmburilor și viespi cu ferăstrău;
  • desprinderea caliciului florilor – fructe vizibile – viespea sâmburilor (poate produce cele mai mari daune, deoarece depune masiv ouăle) și viespi cu ferăstrău;
  • creșterea fructelor I (orientativ, prima jumătate a lunii mai) – viespea sâmburilor;
  • creșterea fructelor II (orientativ, a doua jumătate a lunii mai) – viermele prunelor (necesară instalarea capcanelor cu feromoni și combaterea primei generații pentru a evita creșterea numărului următoarei generații);
  • creșterea fructelor (pe parcursul lunii iunie) – viermele prunelor;
  • creșterea fructelor (luna iulie) – viermele prunelor (adunarea și distrugerea fructelor căzute cu viermi în interior este obligatorie).
  • fruct la dimensiunea normală (a doua jumătate a lunii iulie) – viermele prunelor (zbor puternic al generației a doua);
  • intrarea în pârgă – se monitorizează în continuare viermele prunelor, generația a doua.

Totodată, căderea prunelor poate fi rezultatul instalării și dezvoltării unor boli, de exemplu plum-pox. Citiți mai multe despre Plum pox sau vărsatul prunelor – ce facem cu pomii bolnavi.

Motiv din care, monitorizarea și realizarea tratamentelor preventive este crucială.

În plus, pentru prevenirea bolilor la prun este recomandată:

  • nu plantați des pomii și realizați tăierile corect pentru o mai bună aerisire a coroanei;
  • efectuați tăierea regulată conform tuturor regulilor (cu o unealtă ascuțită, realizați tratamente după tăiere);
  • dezinfectați instrumentele de lucru;
  • fiți mai atenți la selectarea materialului de plantare;
  • toamna, scuturați fructele și frunzele rămase de pe ramuri și îndepărtați-le de sub trunchiurile pomilor;
  • realizați tratamente preventive.
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Dirijarea ramurilor la pomi – cum și de ce se face

Pe lângă lucrarea generală de tăieri, pomii, pe parcursul...
‹ adv ›

Tăierile la piersic – vas aplatizat spre intervalele dintre rânduri

Forma de coroană vasul aplatizat spre intervale dintre rânduri este recomandat pentru sistemul intensiv de cultură. Pomii astfel conduși...

Maramureş: Suprafeţele de culturi cu pomi fructiferi – în creştere; materialul săditor este din pepinierele autohtone

Culturile de pomi fructiferi au crescut cu aproape 60 de hectare în acest an, iar o parte din plantări...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole