Fermierii din acvacultură, care protestează miercuri în faţa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), solicită autorităţilor includerea sectorului în capitolul Agricultură pentru a putea utiliza instrumentele de plată din Pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC).
„Protestul organizat miercuri de peste 100 de fermieri din acvacultură veniţi din 20 de judeţe nu este împotriva cuiva sau împotriva a ceva, ci este un protest pentru acvacultură. Este un protest pozitiv pentru a semnala problemele cu care se confruntă sectorul şi care necesită rezolvare imediată, pentru că problemele trenează de 30 de ani. Şi dacă nu se rezolvă, asta ar fi cam ultima strigare.
Noi am avut o întâlnire preliminară cu noul ministru al Agriculturii, acum două săptămâni, care s-a arătat foarte receptiv, dar acum vrem să impulsionăm puţin, pentru că doar un ministru nu poate rezolva toată lista de probleme. Acolo sunt probleme legate şi de alte ministere, sunt probleme de competenţa Guvernului şi de competenţa Parlamentului. Şi atunci semnalul nostru de alarmă este către întreaga societate, astfel încât să reuşim să mobilizăm toate forţele pentru a include acvacultură până la urmă la capitolul Agricultură.
În momentul de faţă el este inclus în sectorul de pescuit, ori acvacultura nu are nicio legătură cu pescuitul”, a declarat miercuri preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie ROMFISH, Eugen Cătălin Platon.
Acesta a precizat că acvacultura este o activitate zootehnică, ceea ce înseamnă că sectorul are nevoie de sprijin financiar la fel cum se acordă în orice domeniu agricol.
„Acvacultura este o activitate zootehnică, o activitate agricolă, iar între noi şi pescuit este acea diferenţă care există între cineva care culege mure din pădure sau cineva care are o plantaţie de mure sau între cineva care are o ciupercărie şi cineva care culege ciuperci din pădure. Deci, acvacultura este o activitate zootehnică, aplicăm tehnologie zootehnică, ceea ce înseamnă că şi noi avem nevoie şi de subvenţii, la fel cum există în zootehnie”, a subliniat Platon.
Preşedintele ROMFISH s-a arătat dezamăgit de faptul că fermierii reuşesc să obţină mai mult în dialogul pe care îl au la nivel european, decât în cel susţinut la nivel naţional.
„Aici este un lucru foarte trist cumva, pentru că reuşim mai mult să obţinem în dialogul european decât în dialogul naţional, ceea ce este cumva nelalocul lui. La momentul de faţă, împreună cu alte organizaţii din Uniunea Europeană, am reuşit cumva să punem pe agenda Comisiei Europene şi a Parlamentului European faptul că ar fi nevoie de o politică comună pentru acvacultură şi pescuit care să utilizeze instrumentele din Politica Agricolă Comună din Pilonul I, cum ar fi plăţile la hectar, plăţile pentru serviciile de mediu, respectiv sistemul de subvenţii pe care îl primesc cei din agricultură.
La nivel european am fost luaţi în considerare, iar acum statele membre trebuie să înceapă să facă presiuni, să lucreze, pentru că până la urmă Comisia Europeană nu-i de capul ei. Noi suntem membrii ai Uniunii Europene, adică ar trebui fiecare stat membru să înceapă să-şi facă o agendă, să lucreze diplomatic, să lucreze tehnic, juridic, să reuşim ca măcar în 2028, la următorul ciclu financiar, să avem aşa ceva”, a susţinut Platon.
În opinia sa, noul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, s-a arătat foarte deschis la dialog, având în vedere că Patronatul Peştelui din România şi Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie ROMFISH – cele două organizaţii care au iniţiat protestul de la MADR – au transmis ministrului şi o listă cu soluţii la fiecare problemă din sector, „nu doar o listă de probleme”.
Fermierii din acvacultură protestează miercuri, în intervalul orar 11:00 – 15:00, în faţa MADR.
„Acest demers vine ca urmare a nevoii urgente de a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă sectorul de acvacultură şi care au fost în mod constant ignorate de către autorităţi, lucru ce a condus ca, în prezent, sectorul să fie la un pas de faliment, în condiţiile în care 50% din consumul de specii produse în România provine din import. În opinia noastră, acvacultura reprezintă un sector prioritar pentru siguranţa alimentară naţională şi pentru dezvoltarea economică a spaţiului rural şi costier. Cu toate acestea în ciuda intervenţiilor şi presiunilor noastre permanente, acvacultura nu beneficiază de atenţia şi sprijinul adecvat al autorităţilor pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă”, au transmis cele două organizaţii patronale.
Potrivit documentului, printre motivele care au generat protestul se numără finanţările europene în contractele derulate prin POPAM, care falimentează sectorul în loc să îl sprijine, şi situaţia nerezolvată de 14 ani a terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajări piscicole aflate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Fermierii din sector acuză, de asemenea, tarifele foarte mari ale apei şi autorizaţiilor/avizelor accesorii pentru acvacultură şi birocraţia nejustificată, potrivit acestora, decât de interese financiare de grup.
În plus, cele două organizaţii arată că, deşi acvacultura este furnizor net de servicii de mediu, acestea nu sunt recunoscute şi nici compensate cum este cazul altor ramuri ale agriculturii.
