25.6 C
București
vineri, 12 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleRegenerarea pomilor afectați de înghețuri și temperaturi scăzute

Regenerarea pomilor afectați de înghețuri și temperaturi scăzute

Temperaturile scăzute, în special înghețurile de revenire înregistrate, primăvara, la pornirea în vegetație a pomilor pot produce pagube importante pomilor, în condițiile în care în această perioadă rezistența pomilor la îngheț scade considerabil.

Fiecare specie pomicolă are o rezistență diferită la îngheț, în continuare fiind prezentat un tabel orientativ privind rezistența diferitor organe ale pomilor:

Mai frecvent, sunt afectați de temperaturile scăzute mugurii florali şi ramurile de rod, care sunt mai sensibile, în special la înghețurile de lungă durată.

Pentru a proteja organele florale de îngheț primăvara sunt recomandate fumigaţia, încălzirea efectivă a aerului din livadă, ventilarea şi mărirea umidităţii aerului, utilizarea mașinilor de protecție împotriva înghețurilor.

Sistemele de aspersiune fixe, având aspersorul deasupra nivelului coroanei pomului pot fi folosite şi pentru reducerea impactului îngheţurilor de primăvară ce survin în perioada înfloritului.

Totodată, pe piață sunt disponibile diferite produse ce au rol de sporire a rezistenței pomilor la îngheț și trebuie aplicate cu câteva zile înainte de prognozarea acestora sau, conform recomandărilor producătorului.

Totodată, specialiștii recomandă efectuarea mai târzie a tăierilor pentru a nu provoca intrarea pomilor în vegetație, în special pentru speciile ce pot fi ușor afectate de îngheț, cum ar fi caisul, piersicul, migadalul.

Pentru restabilirea pomilor după înghețurile tardive de primăvară, pot fi utilizați biostimulanți și alte produse. Iar în continuare, discutăm mai multe despre:

Cum restabilim pomii afectați de temperaturi scăzute, înghețuri

Gradul de degerare a mugurilor se stabileşte în conformitate cu indicatorii din următorul tabel, care se ia în considerare la tăierea de normare a încărcăturii pomilor:

Trebuie de menţionat că tăierea de normare a încărcăturii pomilor executată corect, luându-se în considerare procentul mugurilor degeraţicondiţionează obţinerea unor recolte normale, chiar şi în cazul îngheţării până la 50% din mugurii florali.

Stabilirea gradului de degerare a pomilor la temperaturi joase:

În cazul când gradul de degerare a mugurilor florali nu depăşeşte 25%, tăierea pomilor cu corecţiile respective se execută în termenul recomandat pentru fiecare specie.

Pe sectoarele unde gradul de degerare a mugurilor este mai mare de 40-50%, este mai bine ca tăierea pomilor să se amâne după înflorire, când se evidenţiază bine mugurii afectaţi de ger. În acest caz, se studiază mai atent starea pistilului, întrucât el este cel mai vulnerabil organ al florii la temperaturile scăzute.

Florile cu pistilurile îngheţate, de regulă, nu leagă fructe. Pomii tineri sunt mai puţin rezistenţi la ger. La ramurile îngheţate gradul şi limita de degerare se determină după starea şi culoarea cojii, brunificarea lemnului, scoarţei, cambiului.

Cambiul este un ţesut mai rezistent şi îngheaţă mai puţin decât lemnul. În cazul degerării slabe şi mijlocii a ramurilor pomilor tineri, acestea se taie până la ţesuturile sănătoase, iar ulterior din lăstarii de regenerare se formează o nouă coroană după sistemul recomandat.

În perioada de creştere şi fructificare, pomii posedă o rezistenţă relativ sporită la degerări. În cazul degerării slabe sau mijlocii, tăierea ramurilor se execută după principiul reîntineririi uşoare până la ţesuturile sănătoase ale cambiului şi scoarţei.

Pomii cu lemnul degerat moderat, fiind bine îngrijiți, se restabilesc pe deplin în decurs de câţiva ani. În această perioadă, tăierile de restabilire constau în suprimarea lăstarilor lacomi viguroşi inutili pentru restabilirea coroanei sau scurtarea unora din ei pentru a forma ramuri noi de prelungire a scheletului, semischeletului şi celor de garnisire. Se elimină ramurile bolnave, slabe, bătrâne şi degarnisite.

Află aici despre Cum protejăm culturile de brumele şi îngheţurile de primăvară. Vezi câteva metode.

Se exclude supraîncărcarea pomilor cu rod.

În perioada de plină fructificare pomii sunt mai puţin rezistenţi la ger, procesele de regenerare decurg mai lent, mai ales cu avansarea pomilor în vârstă şi cu mărirea exagerată a încărcăturii cu roadă.

Tăierea pomilor în perioada de fructificare cu grad slab de degerare a ramurilor se efectuează în termenele recomandate pentru specia respectivă după principiul de reîntinerire uşoară şi mijlocie a ramurilor până la coaja şi ţesutul de cambiu sănătos.

După o astfel de tăiere, în cazul unui nivel agrotehnic înalt, pomii formează mulţi lăstari de regenerare, din care pe parcursul a doi-trei ani coroana se restabileşte complet.

Dacă gradul de degerări ale pomilor pe rod este mijlociu sau puternic, adică au fost afectate ramurile semischelet şi schelet, tăierea se amână pentru vară, când se pot evidenţia clar limitele porţiunii afectate, de unde au crescut lăstarii de regenerare.

În cazul când lăstarii de regenerare au o dezvoltare mai mică, tăierea pomilor cu gradul de degerare a ramurilor mijlociu şi puternic, se amână pentru anul viitor.

Gradul afectării pomilor de piersic de temperaturile scăzute, depinde de intensitatea afecţiunii şi starea fiziologică a pomilor. În cazul degerării a unui număr neînsemnat de muguri floriferi (40-50%), iar cei vegetativi sunt viabili, tăierea pomilor de efectuat în termenele recomandate, conform cerinţelor generale.

Cu cât gradul de degerare a mugurilor este mai vădit (80%), este recomandat de inițiat tăierea pomilor mai târziu, însă de finalizat la începutul perioadei de înflorire.

În perioada respectivă, mugurii floriferi viabili se umflă şi prin tăierea ramurii mixte deasupra lor se menţine în coroană un număr suficient de flori.

În cazul afectării totale a mugurilor floriferi, tăierea ramurilor mixte de efectuat la cep format din 2-3 muguri vegetativi pentru garnisirea scheletului cu ramuri anuale bine dezvoltate şi obţinerea recoltei în anul următor.

În cazul afectării mugurilor floriferi, vegetativi şi declanşarea uscării unor ramuri anuale, este prematur de a înainta o oarecare ipoteză privind îngheţarea lemnului multianual.

Brunificarea lemnului, nu denotă afecţiunea lui. În cazul în care cambiul nu este afectat, odată cu apariţia temperaturilor pozitive (luna martie) pomii pot fi restabiliţi, se taie ramurile afectate de îngheţ pentru a diminua deshidratarea lor.

În perioada de vegetaţie, pe ramurile viabile, din mugurii dorminzi se formează lăstari. Tăierea de continuat, când lungimea lăstarilor constituie 15-20 cm.

Se elimină ramurile afectate, prin tăierea de transfer la un lăstar viguros şi bine poziţionat în spaţiu. Pentru consolidarea scheletului pomului, lăstarii terminali sunt expuşi tăierii în verde.

Lăstarii lacomi, verticali, obţinuţi în partea inferioară a coroanei, în perioada de vegetaţie se suprimă la inel, păstrându-se cei cu vigoare mijlocie şi poziţie oblică pentru recolta anului ulterior.

Ramurile degerate trebuie eliminate din coroana pomilor, deoarece, lăsate pe loc, încep să fie invadate cu ciuperci cum ar fi Nectria galligena care poate să producă afecţiuni de natură canceroasă la speciile sămânţoase, sau Cytospora leucostoma şi Fusicoceum la piersic.

În cazul când recolta a fost compromisă, se înregistrează o creştere intensivă şi tardivă a ramurilor din coroana pomilor. Acest termen influenţează asupra diferenţierii mugurilor generativi şi asupra rezistenţei lor la temperaturi scăzute în perioada de repaus a plantaţiei pomicole.

Pentru a influenţa eficace asupra desfăşurării proceselor fiziologice–biochimice în plante, este necesar de a îmbunătăţi condiţiile de formare deplină a organelor generative şi a mări cantitatea substanţelor nutritive de rezervă, care contribuie la sporirea rezistenţei pomilor la temperaturile joase înainte de finalizarea primului val de creştere, iar la începutul valului doi de efectuat o fertilizare suplimentară cu îngrăşăminte de fosfor şi potasiu, a câte 60 kg/ha.

În cazul când pe parcursul iernii şi primăverii s-a înregistrat o cantitate insuficientă de precipitaţii atmosferice şi azotul din sol s-a păstrat în cantităţi suficiente, trebuie create condiţii optime pentru asimilarea mai deplină şi rapidă de către plante a fosforului şi potasiului.

Recomandabil ca tratarea rănilor de pe trunchi şi ramurile de schelet să se facă în termeni cât mai restrânşi după apariţia lor.

Dacă rănile de pe trunchi şi de la baza ramurilor schelet sunt mici, scoarţa se curăţă cu perii metalice şi se dezinfectează. După dezinfectare, rănile cu dimensiuni mici se ung cu mastic de livadă sau vopsea pe bază de ulei.

Porţiunile mari de scoarţă vătămată se curăţă până la ţesuturi vii, se dezinfectează cu soluţie de sulfat de cupru, sau sulfat de fier în concentraţie de 3%.

În cazuri excepţionale se efectuează altoirea prin punte, care uneşte ţesuturile sănătoase din partea inferioară cu cele de deasupra rănii.

În cazul crăpăturilor mari cu poziţie longitudinală, de pe trunchi se curăţă scoarţa de pe margini până la ţesuturi vii.

Rana se dezinfectează cu soluţie de sulfat de cupru, sau sulfat de fier în concentraţie de 3%, se unge cu mastic de livadă, apoi se leagă cu o pânză de sac, care se acoperă cu un amestec semilichid din lut şi var (1:1).

Bibliografie: Bunele practici de creștere a fructelor, strugurilor și pomușoarelor în contextul schimbărilor climatice. Autori: Valerian Balan, doctor habilitat în știinţe agricole, profesor universitar. Ananie Peșteanu, doctor în știinţe agricole, conferențiar universitar. Gheorghe Nicolaescu, doctor în știinţe agricole, conferențiar universitar.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

Satu Mare: Percheziţii la un punct de lucru de unde s-ar fi intoxicat sute de familii de albine

Două percheziţii domiciliare au avut loc, vineri, în judeţul Satu Mare, în cazul sutelor de familii de albine care...

Patru operatori de cereale din Portul Constanța – amendaţi cu câte 15.000 lei pentru poluarea aerului

Patru operatori de cereale din Portul Constanţa au fost amendaţi cu câte 15.000 lei de Garda de Mediu pentru...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole