Deşi au trecut mult peste 100 de ani de la descoperirea proprietăţilor fungicide ale cuprului şi apoi ale zemei bordeleze, nu s-a constatat nicio scădere a eficacităţii acesteia. Nicio specie de ciuperci din cele pe care le controlează nu dă vreun semn că sensibilitatea lor la cupru a scăzut.
Se părea că odată cu avântul sintezei fungicidelor organice, produsele pe bază de cupru vor intra în istorie. În prezent însă, interesul pentru aceste fungicide este destul de ridicat. În primul rând, probabil pentru faptul că fungicidele pe bază de cupru pot fi folosite în agricultura ecologică, dar şi din alte motive, mai ales economice.
Ce este zeama bordeleză?
Zeama bordeleză – CuSO4*4Cu(OH)2*3Ca(OH)2 – este un sulfat bazic de cupru ce rezultă din neutralizarea unei soluţii de sulfat de cupru cu hidroxid de calciu. Ea este un pesticid utilizat în prevenirea şi combaterea bolilor cauzate plantelor de către fungi (de la lat. fungus = ciupercă).
Zeama bordeleză se aplică prin stropiri în timpul vegetaţiei, la tratarea seminţelor, tratarea solului, etc.
Cum se prepară zeama bordeleză?
Nu numai la noi această soluţie este populară. Am găsit în literatura de popularizare din diferiţi ani mai multe reţete de preparare a zemii bordeleze. La solicitarea Dvs, publicăm reţeta cea mai populară:
Pentru obţinerea a 100 de litri de soluţie cu concentraţie de 1% se utilizează 1 kg sulfat de cupru, care se dizolvă în 50 de litri de apă. Separat, se pregătesc 0,5 kg de var nestins (CaO) sau 1 kg de var pastă care se diluează cu 50 de litri de apă.
Prepararea se face în vase de lemn sau în bazine de beton care nu provoacă coroziunea. Se toarnă lent prima soluţie în laptele de var, amestecând puternic cu un băţ de lemn. Niciodată nu trebuie să se toarne invers, laptele de var peste Sulfat, deoarece în acest caz suspensia este mai puţin fină şi mai puţin aderentă.
Se obţin astfel 100 de litri de zeamă bordeleză care trebuie să aibă reacţie alcalină. Se controlează reacţia cu hârtie de turnesol şi se mai adaugă lapte de var dacă aceasta este acidă.
Până devine neutră sau slab alcalină, zeama trebuie să fie albastră (ca cerul) şi să aibă reacţie uşor bazică. Această suspensie coloidală are o stabilitate limitată. După câteva ore de la preparare, particulele precipitatului se măresc şi se depun la fund.
Fenomenul acesta se poate întârzia prin adăugarea de substanţe coloidale protectoare, dar de cele mai multe ori zeama bordeleză se foloseşte imediat după preparare, fără niciun adaos.
Toxicitatea pentru om este de 50 – 500 mg/kg şi are acţiune iritantă asupra mucoaselor (nas, gât, ochi).
Zeama bordeleză se utilizează în special pentru tratamente preventive împotriva manei viţei de vie, manei cartofului, tomatelor, sfeclei, cepei, cercosporiozei sfeclei, antracnozei fasolei, pepenilor, castraveţilor, nucului, alternariozei verzei, tomatelor, moniliozei, rapănului mărului şi părului, bacteriozei castraveţilor.
La vița de vie zeama bordeleză se utilizează în perioada repausului vegetativ și după ce creșterea lăstarilor se atenuează (sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie). Detalii despre realizarea tratamentelor cu zeamă bordeleză la pomi și vița de vie găsiți pe acest link.
Concentraţiile medii de zeamă bordeleză folosite sunt cuprinse între 0,5 şi 1%, şi până la 3% iarna (mai ales la pomi). La legume se folosesc concentrații de maxim 1% pentru a evita arsurile plantelor, iar stropirile se fac înainte de înflorit și când fructele au 50-60% din mărimea lor caracteristică.
Există numeroase reţete de preparare în raport cu planta, vârsta ei şi felul tratamentului.
Pentru cartofi propunem şi reţeta canadiană care prevede prepararea în rezervorul maşinii de stropit şi la care se folosesc următoarele materiale: sulfat de cupru (puritate 99%) 8 kg, var nestins 4 kg şi 180 de litri de apă. Deci, 8+4+180.
În acest caz, concentraţia este mult mai mare, de 4,4% şi se procedează astfel: când rezervorul maşinii de stropit este parţial umplut, se adaugă sulfatul de cupru şi se porneşte agitatorul; cele 4 kg de var se amestecă cu apă până se formează o pastă.
Această pastă se trece printr-o sită cu ochiuri de 0,3 mm în rezervorul maşinii. Se completează cu apă până la 180 de litri; stropirea va începe după 15 minute, timp în care agitatorul trebuie să funcţioneze, la fel şi în timpul lucrului în câmp.
De subliniat că zeama bordeleză are efecte fitotoxice mai ales asupra frunzelor tinere, dacă nu este bine neutralizată. Observarea acestui fenomen a stimulat cercetările privind prognoza şi avertizarea primului tratament contra manei.
