7.3 C
București
spot_img

-

HomepageȘtiriStrategia Forestieră Naţională ar putea fi aprobată săptămâna aceasta în şedinţă de...

Strategia Forestieră Naţională ar putea fi aprobată săptămâna aceasta în şedinţă de Guvern

Strategia Forestieră Naţională ar putea fi aprobată săptămâna aceasta în şedinţă de Guvern, termenul prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă fiind până în trimestrul III din acest an, a declarat, luni, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn.

„Cei dintre dumneavoastră care urmăresc sectorul ştiu că este în curs de finalizare o strategie pentru păduri care s-ar putea să se aprobe în şedinţă de Guvern chiar săptămâna aceasta – este termen în PNRR să fie aprobată până în trimestrul III anul acesta, deci probabil că va fi aprobată -, care spune foarte simplu cum trebuie să gospodărim pădurile ca să le avem în continuare, dar noi vrem să mergem de la Strategia Forestieră, care se opreşte la păduri, vrem să mergem mai departe, şi asta este ceea ce am încercat şi am rugat Price (PricewaterhouseCoopers – n. r.) să facă. Să ne ofere informaţii şi o bază de discuţii. Avem pădurile, avem o recoltă sustenabilă de lemn: ce facem cu resursa de lemn după ce este pusă în piaţă? Pentru că discuţia aici este foarte interesantă. Strategiile europene ne spun să ducem lemnul către produse din lemn, către utilizarea în cascadă, ca să-l ducem către produse cu valoare adăugată cât mai mare şi abia apoi să ne ducem către utilizarea lui energetică pentru că, dacă împărţim aceşti 3 miliarde de euro care e valoarea adăugată brută a sectorului, dacă împărţim la ce foloseşte industria, industria creează 250 de euro valoare adăugată pentru fiecare metru cub de lemn folosit”, a spus Cătălin Tobescu, la conferinţa de lansare a raportului „Impactul socio-economic şi climatic al sectorului silvic şi al industriilor bazate pe lemn din România”.

Contribuţia totală a sectorului silvic şi a industriilor bazate pe lemn a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, luând în considerare atât impactul direct, care a crescut constant în ultimii cinci ani, cât şi efectele indirecte şi induse, iar potenţialul de creştere este ridicat, reiese dintr-un raport realizat de PwC România, la cererea Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn.

Raportul vizează „Impactul socio-economic şi climatic al sectorului silvic şi al industriilor bazate pe lemn din România”. Totodată, acest sector şi industriile sale conexe contribuie la bugetul naţional cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate, şi susţin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect şi indus.

„Contribuţia directă a silviculturii şi a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităţilor economice, care include şi efectele indirecte şi induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB. Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafaţă, sub media UE de 38%, şi că există circa 2 milioane hectare de suprafaţă neutilizată, care nu are nici folosinţă agricolă, nici pentru păduri, precum şi faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuţie directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că ţara noastră are o resursă importantă pentru împădurire şi un potenţial de creştere în particular pentru industriile bazate pe lemn”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creşterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei ţări recoltează peste sau aproape de 100%, atrage atenţia PwC România.

„Noi ca industrie a lemnului am dorit să punem pe masa decidenţilor în contextul în care se discută şi o Strategie Forestieră Naţională, am dorit să punem pe masa decidenţilor o evaluare foarte precisă şi obiectivă a contribuţiei sectorului, pentru că sunt atinse în studiu foarte multe paliere de utilizare a terenurilor şi o să găsiţi acolo o cifră, sunt 2 milioane de hectare de terenuri care sunt pârloage, cum sunt cunoscute. Deci, terenuri care nu se folosesc la nimic, care nu au nici folosinţă agricolă, nici silvică şi asta e prima discuţie. Avem noi ca ţară 2 milioane de hectare pe care nu le folosim la nimic. De ce nu le folosim? Nicio ţară nu-şi permite să nu valorifice în primul rând terenul, pentru că este ceea ce ne-a dat Dumnezeu şi este bazat pe suprafaţa asta de teren.

De aici se porneşte cu o resursă care după aceea dusă în orice activitate se adaugă valoare. Faptul că ţinem 2 milioane de hectare nefolosite şi agricultura vedem că nu poate să le folosească. De ce?…În zona montană au ieşit din utilizare în primul rând ca păşuni 800.000 de ha. Ce s-a putut s-a folosit ca arabil, dar bilanţul este că pe 500.000 de ha nu mai ai folosinţă agricolă din 2010 până în 2020. Ceea ce intuim cu toţii, s-a redus populaţia din zonă rurală, s-a redus şeptelul de animale şi unde este un pic de pantă şi nu se poate face mecanizare, nu se mai pot lucra terenurile”, a explicat Cătălin Tobescu.

Potrivit acestuia, în silvicultură aceste suprafeţe ar putea fi folosite pentru împăduriri.

El a adăugat că România raportează o cantitate de carbon fixată de către păduri de 24 de milioane de tone, mai mare decât Germania, deşi această ţară europeană are o suprafaţă mai mult decât dublă de pădure.

Tobescu a explicat că această situaţie are la bază faptul că România recoltează foarte puţin din creşterea pădurilor, respectiv o treime.

În fiecare an în pădurile României rămân 26 de milioane de metri cubi nerecoltat, cifră care include şi tăierile ilegale. 

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Plum pox sau vărsatul prunelor – ce facem cu pomii bolnavi

Plum pox sau vărsatul prunelor (Prunus virus) este o...

Boala hemoragică a iepurilor – maladie contagioasă

Boala hemoragică a iepurilor este o boală infectocontagioasă, specifică iepurilor, cu evoluție acută (rapidă), caracterizată printr-un sindrom hemoragic însoțit...

Caprele Saanen – cea mai productivă rasă de capre din lume

Patria caprelor de rasă Saanen este considerată o localitate cu aceiași denumire din Alpii Bernezi, Elveția. Deși elvețienii au...

KWS Semințe – aniversează 20 de ani în România

KWS Semințe România a marcat a 20-a aniversare a companiei într-un eveniment festiv care a avut loc pe 23...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate