20.2 C
București
sâmbătă, 19 iunie, 2021

-

HomepageArticoleRizoctonioza la cereale - cum menținem sub control patogenul

Rizoctonioza la cereale – cum menținem sub control patogenul

Condițiile climatice din această primăvară sunt foarte favorabile patogenilor ce produc boli ale rădăcinii și bazei tulpinilor la cerealele păioase.

Amintesc aici fungii Rhizoctonia cerealis, Gauemannomyces graminis și Pseudocercosporella herpotrichoides. Acești patogeni realizează infecții în condiții de vreme umedă și răcoroasă.

Aceste condiții sunt întrunite. În urma controlului fitosanitar realizat în mai multe culturi de cereale păioase de pe raza județului Timiș am constatat că temerile mele s-au adeverit.

Simptome ale septoriozei; FOTO: Otilia Cotuna

Vezi aici mai multe detalii despre Septorioza frunzelor de grâu.

Culturile de grâu din județ arată foarte bine la acest moment la prima vedere. Din păcate, în culturile de grâu semănate mai devreme este prezentă ciuperca Rhizoctonia cerealis.

Pe tulpini la bază sunt prezente petele tipice fungului, necroze, putreziri, țesuturi mecanice distruse deja și chiar micelii. Probabil, în scurt timp vom vedea și primele plante căzute la sol (atac în vetre).

Pe lângă Rhizoctonia, plantele sunt atacate și de Septoria tritici, care la unele soiuri a ajuns la jumătatea plantei, deși s-au efectuat tratamente. Nu exclud prezența fungului Drechslera tritici repentis în unele sole și nici a altor patogeni ai bazei tulpinii.

De regulă, într-o cultură se instalează un singur patogen al bazei tulpinii. Foarte rar doi.Pe alocuri frunzele cerealelor păioase au fost atinse de frig. Zona afectată s-a albit.

Pete produse de Rhizoctonia cerealis pe teci; FOTO: Otilia Cotuna

Acum vedem foarte bine golurile rămase în urma înghețurilor din iarnă. Unele soiuri nu au rezistat. Vă îndemn să controlați culturile cu mare atenție. Depistate la timp, bolile bazei tulpinii pot fi ținute sub control, deși este foarte dificil.

Verificați mai ales culturile care au suferit din cauza înghețurilor din iarnă. Plantele moarte au creat un suport foarte bun pentru dezvoltarea patogenilor. Pe de altă parte, întrețin o umiditate ridicată la baza tulpinilor.

În astfel de culturi am constatat o frecvență ridicată a plantelor care prezintă simptome de rizoctonioză. Dacă condițiile climatice se mențin răcoroase și umede, aveți în vedere și rugina galbenă care adoră astfel de climat.

Citește și despre Putregaiul negru al tulpinilor de rapiță.

Luna mai este luna în care încep să apară și ruginile.În cele ce urmează, voi prezenta câteva aspecte importante despre ciuperca Rhizoctonia cerealis. Poate vă sunt utile.

Rizoctonioza cerealelor – Rhizoctonia cerealis Kühn

Cum recunoaștem rizoctonioza?

Rizoctonioza cerealelor este produsă de fungul Rhizoctonia cerealis (forma sexuată Ceratobasidium cereale D. Murray & L. L. Burpee) și este o boală a bazei tulpinilor.

Peste anotimpul de iarnă, fungul supraviețuiește sub formă de miceliu sau scleroți (pseudoscleroți) în sol și materialul vegetal infectat. Acest patogen nu formează spori asexuați, iar stadiul telomorf este foarte rar întâlnit în natură [Carling et Sumner, 1992; Popescu, 2005; Lemańczyk et Kwaśna, 2013].

Simptomele bolii pot apărea încă din toamnă dacă sunt condiții favorabile. Sunt atacate rădăcinile, tulpinile și tecile frunzelor. Inițial, pe rădăcini apar pete de culoare deschisă care mai târziu capătă culoară brună. Țesuturile necrozate se rup cu ușurință lăsând descoperit cilindrul central.

După Popescu (2005), tinerele plante au tendința de a forma alte rădăcini, astfel, o plantă bolnavă va avea rădăcini mai multe dar scurte. Pe tulpini și teci apar pete de formă ovală, alungite.

Culoarea petelor este albicioasă – cenușie iar de jur împrejur se formează o margine de culoare brun – închis.

De multe ori, aceste pete pot fi confundate cu ușurință cu cele produse de Pseudocercosporella herpotrichoides și Fusarium sp. [Murray et al., 2009]. Adesea, leziunile produse de patogen sunt superficiale.

Rareori, în condiții de vreme rece și umiditate mare în zona bazei tulpinilor, miceliul ciupercii străpunge teaca și infectează tulpina. Datorită enzimelor secretate se produce necroza țesuturilor, căderea plantelor sub acțiunea ploilor și vântului, albirea prematură a spicelor, șiștăvirea cariopselor [Cromey et al., 2005].

Toamnele și primăverile reci sunt favorabile infecțiilor cu Rhizoctonia cerealis.

În ce condiții apare boala rizoctonioza?

Factorii care concură la instalarea infecțiilor la cereale sunt: virulența agentului patogen, sensibilitatea gazdei și condițiile favorabile de mediu [Francl, 2001].

Temperatura și umiditatea joacă un rol important în realizarea infecțiilor și supraviețuirea patogenului [Otten et al., 2004]. Temperatura din zona rădăcinilor este importantă în realizarea infecțiilor.

La temperaturi cuprinse între 6 – 19°C sau când există variații de la 16 la 27°C pot apărea pagube semnificative [Gill et al., 2001].

Wiese (1987) arată că Rhizoctonia la cereale este favorizată îndeosebi de temperaturile cuprinse între 9 – 10°C. După Ogoshi (1996), tinerele plante de grâu pot fi atacate în condiții de vreme răcoroasă de izolate de Rhizoctonia care se dezvoltă în astfel de condiții.

Alte izolate ale fungului preferă vremea mai caldă. Optimul termic pentru dezvoltarea ciupercii are loc în intervalul 16 – 20°C [Sneh et al., 1996]. Canicula și lipsa umidității opresc subit patogenia [Popescu, 2005].

De regulă, boala este favorizată de resturile vegetale infectate din anul anterior, de solurile acide, densitatea mare a plantelor, solurile slab drenate, irigarea excesivă, umiditatea ridicată în zona bazei tulpinii asociată cu temperaturi ale solului între 17 – 23°C [Pitt, 1966; Popescu, 2005].

Răspândirea ciupercii pe distanțe mari se realizează prin intermediul sporilor sexuați (basidiosporii) în condiții de umiditate ridicată (peste 90%) și vreme caldă (temperaturi mai mari sau egale cu 20 grade C) – Naito, 1996; Agrios, 2005.

Basidiosporii ajunși pe frunze pot produce boli foliare. Rolul acestor spori nu este încă cunoscut în totalitate [Naito, 2006].

Cum putem controla rizoctonioza cerealelor?

Odată instalat, patogenul este greu de combătut. Adesea el este observat când este prea târziu și plantele sunt căzute la sol. Cel mai ușor poate fi identificat atacul la stadiul de creștere GS 39 (frunza stindard vizibilă) – Zadocks et al., 1974.

Măsurile profilactice sunt deosebit de importante în managementul acestei boli. Amintesc:

  • utilizarea soiurilor rezistente;
  • eliminarea sursei de inocul (resturi vegetale);
  • eliminarea gazdelor voluntare;
  • rotații corecte;
  • efectuarea lucrărilor solului (arături sau măcar lucrarea solului până la adâncimea de 8 – 10 cm) – Cook et al., 2002; Fletcher et al., 2010.

De reținut că, rotația, lucrările solului și data semănatului influențează instalarea patogenului [Colbach et al., 1997]. La cerealele cultivate în sistem „no tillage” sau „minimum tillage”, rizoctonioza se poate instala, deoarece solul este bogat în materii organice pe care ciuperca supraviețuiște [Oros et al., 2013].

Măsurile chimice au eficacitate variabilă, între 0 și 80%. De regulă, tratamentul semințelor și tratamentele aplicate la cereale în perioada de vegetație ar trebui să protejeze plantele de infecție [Popescu, 2005].

Dintre fungicidele utilizate în combaterea patogenilor cerealelor păioase, fludioxonilul este menționat în unele studii ca fiind eficient în combaterea rizoctoniozei [Smiley et al., 2012].

Pe piață există și combinații de „fludioxonil cu sedaxan” ce pot fi utilizate în combatere. Sedaxanul este o substanță din grupa „pirazolecarboxamide” cu spectru larg de acțiune, recomandată pentru controlul rizoctoniozelor.

În combinații cu alte fungicide rezultatele sunt mai bune [după „Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România”, 2019].

Mai pot fi utilizate și combinații de bixafen cu tebuconazol sau cu protioconazol. S-au dovedit mai eficiente împotriva patogenilor ce produc boli ale bazei tulpinii.

În controlul biologic, de interes sunt bacteriile din genul Pseudomonas și fungii antagoniști din genul Trichoderma [Budge et al., 2009]. Astfel de substanțe trebuie folosite în scop profilactic nu curativ.

Bibliografie

  • Agrios G. N., 2005 – Plant Pathology. 3rd Ed. London, Elsevier Academic Press, 952 p.Budge G., Shaw M., Colyer A., Pietravalle S., Boonham N., 2009 – Molecular Tools to investigate Rhizoctonia solani Distribution in Soil.
  • Plant Pathology, 58, 1071 – 1080Carling D. E., Sumner D. R., 1992 – Rhizoctonia. In L. L. Singleton, J. D. Mihail, C. M. Rush (Eds.).
  • Methods for research on soilborne phytopathogenic fungi. St Paul: American Phytopathological Society Press, 157 – 165.
  • Colbach N., Lucas P., Cavelier N., Cavelier A., 1997 – Influence of Cropping System On Sharp Eyespot in Winter Wheat.
  • Crop Protection, 16, 415 – 422.Cook R. J., Schillinger W. F., Christensen N. W., 2002 – Rhizoctonia Root Rot and Take-All of Wheat in Diverse Direct-Seed Spring Cropping Systems.
  • Canadian Journal of Plant Pathology, 24, 349 – 358.Cromey M. G., Butler R. C., Boddington H. J., Moorhead A. R., 2002 – Effects of sharp eyespot on yield of wheat (Triticum aestivum) in New Zealand. N Z J Crop Hort. 30(1): 9 – 17.
  • Cromey M. G., Butler R. C., Munro C. A., Shorter S. C., 2005 – Susceptibility of New Zealand wheat cultivars to sharp eyespot. N Z Plant Prot. 58: 268 – 272.Fletcher J., Luster D., Bostock R., Burans J., Cardwell K., Gottwald T., Mcdaniel L., Royer M., Smith K., 2010 – Emerging infectious Plant Diseases. Emerging infectious Diseases (Scheld Wm Et Al. Eds.) Pp, 33 – 366.
  • Francl L. J., 2001 – The Disease Triangle: A Plant Pathological Paradigm Revisited. Plant Health instructor Doi, 10.Gill J., Sivasithamparam K., Smettem K., 2001a – Effect of Soil Moisture At Different Temperatures On Rhizoctonia Root Rot of Wheat Seedlings, Plant and Soil, 231, 91 – 96.
  • Henegar Monica et al., 2019 – Codexul produselor de protecție a plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, Timișoara, 619 p.
  • Lemanczyk G., 2010 – Occurrence of sharp eyespot in spring cereals grown in some regions of Poland. J. Plant. Prot. Res. 50.(4): 505 – 512.
  • Lemanczyk G., Kwasna H., 2013 – Effects of sharp eyespot (Rhizoctonia cerealis) on yield and grain quality of winter wheat.
  • Eur. J. Plant. Pathol. 135:187 – 200.
  • Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing Ltd, 142 p.Naito S., 1996 – Basidiospore dispersal and survival.
  • In: Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control. B. Sneh, S. Jabaji-Hare, S. Neate, and G.
  • Dijst, eds. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 197 – 205.Naito S., 2006 – Ecological Studies On Teleomorphic and Anamorphic Stages in Rhizoctonia Fungi.
  • Journal of General Plant Pathology, 72, 400 – 403.
  • Ogoshi A., 1996 – Introduction – the Genus Rhizoctonia. in: Sneh B., Jabaji-Hare S., Neate S., Dijst G. (Eds.) Rhizoctonia Species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology and Disease Control.
  • Springer Netherlands, 1 – 9.Oros G., Naár Z., Magyar D., 2013 – Susceptibility of Wheat Varieties to Soil-Borne Rhizoctonia infection.
  • American Journal of Plant Sciences, 4, 22 – 40.Otten W., Harris K., Young I. M., Ritz K., Gilligan C., 2004 – Preferential Spread of the Pathogenic Fungus< I>Rhizoctonia solani Through Structured Soil.
  • Soil Biology and Biochemistry, 36, 203 – 210.Pitt D., 1966 – Studies On Sharp Eyespot Disease of Cereals: Effects of the Disease On the Wheat Host and the incidence of Disease in the Field. Annals of Applied Biology, 58, 299 – 308.
  • Popescu Gheorghe, 2005 – Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.
  • Smiley R., Paulitz T., Marshal J., 2012 – Controling Root and Crown Diseases of Small Grain Cereales, PNW 639, 9 p., accesat la data de 20.12.2020.
  • Sneh B., Jabaji – Hare S., Neate S., Dijst G., 1996 – Rhizoctonia species: Taxonomy, Molecular Biology, Ecology, Pathology, and Control, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, The Netherlands, 578 pp.Zadoks J. C., Chang T. T., Konzak C. F., 1974 – A Decimal Code for the Growth Stages of Cereals.
  • Weed Research, 14, 415 – 421. Wiese M.V., 1987 – Compendium of wheat diseases.
  • American Phytopathological Society. pp. 124 pp.

Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna Otilia Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.

Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Cod portocaliu şi Cod galben de inundaţii pe râuri din 11 bazine hidrografice

Hidrologii au emis sâmbătă noi avertizări Cod portocaliu şi Cod galben de inundaţii pe râuri din 11 bazine hidrografice,...
- adv -spot_img

Paralizia sau ologirea puilor – profilaxie și tratament

În perioada creșterii puilor de găină fermierii se întâlnesc cu o problemă destul de răspândită cum ar fi paralizia...

Digitalizarea agriculturii – beneficii considerabile

Digitalizarea agriculturii poate aduce beneficii considerabile nu numai fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii...

Noi pe Facebook

De citit

ANSVSA: 130 de focare active de pestă africană

Numărul focarelor active de pestă porcină (PPA) a scăzut...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției