14 C
București
luni, 27 septembrie, 2021

-

HomepageArticoleRecomandări la semănatul culturilor de toamnă în 2021

Recomandări la semănatul culturilor de toamnă în 2021

Semănatul reprezintă o verigă deosebit de importantă în lanțul tehnologic de cultivare a culturilor de toamnă, de aceea la semănatul din toamnă trebuie să evităm greşelile anilor precedenţi.

Condițiile specifice acestei perioade din fiecare zonă, dar și din fiecare gospodărie agricolă, impun măsuri specifice privind amplasarea culturilor de toamnă, pregatirea terenului prin metode tehnologice adaptate acestor condiții, astfel încât semănatul culturilor să poată fi realizat în perioada optimă.

Amplasarea culturilor și lucrările solului

Amplasarea grâului și orzului de toamnă în condițiile structurii actuale a culturilor se realizează, de regulă, după premergătoare timpurii (rapița, leguminoase, grâu în anul al II-lea, etc.), premergătoare mijlocii (floarea-soarelui, hibrizi timpurii de porumb, soia).

Pentru cerealele de toamnă foarte bune premergătoare sunt ierburile perene. Foarte bune premergătoare pentru rapiţă ar fi mazărea, borceagul şi alte leguminoase, dar acestea sunt repartizate grâului şi orzului de toamnă.

De aceea, pentru rapiţă vom folosi ca premergătoare cereale de toamnă. Nu trebuie de cultivat rapiţa după fasole, soia, floarea-soarelui, având ca boală comună sclerotinia.

În cazul continuării secetei, se pot amplasa suprafețe mai mari de grâu după grâu, efectuându-se lucrări de pregătire a solului mai ușor, în special acolo unde la recoltarea grâului s-a folosit echipamentul de tocat al paielor și s-a efectuat imediat lucrarea de arătură la 18-20 cm sau o lucrare corespunzătoare cu cizelul, discul greu sau cu agregate complexe, care printr-o singură trecere au realizat o bună mobilizare și nivelare a solului.

Înlocuirea arăturii se recomandă cu prioritate în condițiile acestei toamne prin lucrarea cu grapa cu discuri sau alte agregate care mobilizează solul, pe suprafețele cu premergătoarele timpurii, dar care nu au fost mobilizate prin arătura imediat după recoltare. Este recomandat să se renunțe la folosirea plugului în condițiile actuale. 

Folosirea plugului se va face cu multă atenție, numai acolo unde rezerva de umiditate permite acest sistem de lucru sau, în eventualitatea refacerii rezervei de umiditate a solului, prin introducerea unor cantități de apă cu ajutorul unor sisteme de irigații.

Condițiile climatice din vară-toamnă, caracterizate prin frecvența ridicată a anilor secetoși, precum și ponderea ridicată a premergătoarelor care eliberează terenul târziu, determină extinderea metodelor noi de tocare a resturilor vegetale, odată cu recoltarea, și de pregătire a terenului prin lucrări cu cizelul, grapa cu discuri sau agregate multifuncționale, precum și a semănatului direct al grâului și orzului.

Pe această cale, se asigură un pat germinativ bine mărunțit, structurat și asezat, care reține apa necesară răsăririi mai timpurii a plantelor, comparativ cu culturile semănate în teren arat în condiții nefavorabile, cu un grad ridicat de bulgări și o neuniformitate accentuată a patului germinativ. 

Rezultatele experimentale privind producțiile medii de grâu și orz obținute în ultimii ani în cultura neirigată cât și în condiții de irigare, evidențiază diferențe nesemnficative de producție între lucrarea clasică a solului și lucrările reduse (cizel, disc) sau semănatul direct, rezultând importante avantaje prin reducerea consumului de motorină și a timpului de efectuare a lucrării, iar, în unii ani, producția a fost mai ridicată în cazul lucrărilor reduse a solului.

Fertilizarea de toamnă

Fertilizarea cu azot a culturilor de toamnă

Fertilizarea cu azot joacă un rol deosebit în metabolismul plantei, asigurând o bună înfrățire și înrădăcinare a plantei. În perioada octombrie-martie, grâul utilizează 8-25% din cantitatea necesară pe timpul perioadei de vegetație, orientat spre: formarea sistemului radicular; înfrățirea plantelor; acumulări biochimice necesare pentru parcurgerea perioadei de iarnă.

Ea se va realiza în funcție de consumul specific (2,5 – 3,3 kg pentru 100 kg producție utilă), în funcție de soiul cultivat, tipul de sol și sistemul de cultură.

În zonele de S și S-E (cu precipitații mai puține în toamnă și iarnă), după plante cu recoltare târzie, se administrează ½ din doza de azot la pregătirea patului germinativ. După plante cu recoltare timpurie se va aplica, la pregătirea patului germinativ, 1/3 din doza de azot.

Dozele de îngrășăminte cu azot pentru perioada de primavară, se vor aplica în lunile februarie și martie; această perioadă coincide, de regulă, cu trecerea plantelor din etapa vegetativă în etapa generativă. 

Nefertilizarea grâului cu azot în toamnă micșorează efectul îngrășămintelor cu azot, reducând semnificativ producția.

Fertilizarea cu fosfor a culturilor de toamnă

Fertilizarea cu fosfor se va face odată cu pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul cu ajutorul semănatorilor performante care influențează: la înrădăcinarea plantelor; înfrățirea; accentuează rezistența plantelor la iernat; precocitatea.

Fertilizarea cu fosfor se va realiza ținând cont de consumul specific al cerealelor, de 1,1 – 1,8 kg/100 kg recolta principală, plus producția secundară aferentă, precum și de faptul că, în perioada octombrie-martie, grâul utlizează 12-25% din cantitatea de P2O5.

Fertilizarea cu fosfor are un rol deosebit în realizarea unor producții constante. Aprovizionarea insuficientă cu fosfor limitează acțiunea celorlalte elemente nutritive, îndeosebi în condiții de secetă. 

Soiurile noi de grâu, cu capacitate mare de producție, solicită cantități mari de azot și fosfor, impunând și aplicarea îngrășămintelor cu potasiu, odată cu pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul. Consumul specific de potasiu este cuprins între 2,5 – 2,7 K2O/100 kg producție utilă.

De obicei, se recomandă fertilizarea cu îngrăşăminte complexe NPK 12:52:0 sau 11:44:0 etc., în cantitate de 100-150 kg/ha. Prin aceasta se asigură necesarul de fosfor şi o parte din azotul necesar pornirii în vegetaţie. Restul de azot (200-250 kg/ha azotat de amoniu) se aplică în primăvară.

Semănatul culturilor de toamnă

La semănat semințele folosite trebuie să fie din recolta anului respectiv. Ea trebuie să aparțină soiurilor recomandate pentru fiecare zonă de cultură și să reprezinte categoriilor biologice: bază (B) elita, certificată I (CI) prima reproducție, certificată (CII) a doua reproducție, cu parametri de calitate conform standardelor în vigoare, cu germinație >85%, indiferent de categoria biologică, să fie certificată şi tratată.

Sămânţa de rapiţă trebuie să aibă puritatea mai mare de 98% şi germinaţia minimă 93% şi tratate cu produse de tratament sămânță în doză recomandată.

Epoca de semănat la rapiţă se stabileşte astfel încât până la intrarea în iarnă să acumuleze 800- 900 grade Celsius pozitive (temperaturi mai mari de zero grade).

Calendaristic, epoca de semănat la rapiţă se încadrează între 25 august-10 septembrie în zonele de nord şi centru şi 1-15 septembrie în zona de sud în dependenţă soi sau hibrid şi de umiditatea solului.

Semănată în epoca optimă, rapiţa se înrădăcinează puternic şi formează o rozetă de 8-9 frunze, cu grosimea la colet de 10-15mm, asigurând condiţii bune de iernare (poate rezista, în aceste condiţii, la temperaturi de -20…-22 grade C). Trebuie de ţinut cont că pentru formarea unei frunze rapiţei este necesar, în mediu, de o săptămână de zile.

Semănatul grâului, în condiţii normale, începe când temperatura medie zilnică în aer este de 13-15°C și se termină când temperatura scade la 8-9°C.

Pentru orz şi grâu semănatul se începe în a doua jumătate a lunii septembrie, continuând până pe 10 octombrie. Respectarea epocii de semănat, cu asigurarea acumulării a 450-500grade termice până la intrarea în iarnă, cu formarea a 4-5 frunze şi 1-2 fraţi la grâu şi 2-3 fraţi la orz, cu pornirea în creştere a rădăcinilor coronare etc., s-a dovedit esenţială în realizarea producţiei profitabile la cerealele păioase.

În toamnele secetoase, semănatul se declanșează în a doua parte a epocii optime pentru fiecare zonă agricolă. Acest mod de abordare tehnică presupune o bună organizare și derulare a lucrărilor de pregătit și semănat, în condițiile existenței unei dotări tehnice corespunzătoare.

Întârzierea semănatului peste epoca optimă conduce la scăderi importante de producţie (50 kg/ha pentru fiecare zi întârziere din luna octombrie și 100 kg/ha pentru fiecare zi întarziere din luna noiembrie).

Densitatea de semănat a rapiţei este de 50 la hibrizii şi 80 la soiuri, a orzului de 450-500 şi a grâului de 450-550 boabe germinabile/m2, iar adâncimea de semănat 2-3 cm la rapiţă şi orz şi 4-6 cm la grâu.

Se vor folosi loturi de seminţe cu masa a 1000 de boabe cât mai mare. Cantitatea de seminţe necesară este la rapiţă de 3,5-4,5 la hibrizii şi 4,5-5,5 la soiuri, la orz de 160-200 şi la grâu de 200-220 kg /ha.

Semănatul să se efectueze în parcele mari, comasate şi să se asigure poteci pe care să se deplaseze agregatele de fertilizare şi de tratamente fitosanitare.

Combaterea bolilor și dăunătorilor la culturi de toamnă

La cerealele de toamnă există permanent pericolul transmiterii prin sămânță sau prin sol a unor patogeni deosebit de păgubitori care împreună pot cauza pierderi mari de recoltă, de aceea nu trebuie neglijată protejarea culturilor prin implementarea unui sistem de măsuri de prevenire și combatere integrată, în cadrul căruia, alături de măsurile agrofitotehnice, rezistența soiului cultivat și protejarea hiperparaziților, se impune ca verigă obligatorie tratamentul chimic al semințelor.

Pentru tratarea seminţelor afectate de tăciunele zburător, în deosebi pentru seminţele de categorii înalte (superelită, sau seminţele de bază) cu 4-5 zile până la semănat sunt realizate lucrări de tratare cu utilizarea preparatelor tratament sămânță.

În cazul în care în complexul de infecţie prevalează fuzariozele, helmintosporiozele, ustilago sau făinarea etc., pentru tratarea seminţelor se utilizează produse direcționate

Pentru situaţia fitosanitară când este înregistrată prezenţa unor specii de dăunători (sârmari, gândacul ghebos, muştele gramineelor, etc.), tratarea seminţelor se completează suplimentar cu preparate, dotate cu activitatea insecticidică.

Eficacitatea tratamentului creste pe măsură ce semințele sunt foarte bine și uniform acoperite cu produsul finit.

Irigarea sămănăturilor la culturile de toamnă

În condițiile din această toamnă în gospodăriile unde s-a semănat într-un sol uscat, irigarea pentru stimularea răsăririi plantelor poate reprezenta o masură tehnologică deosebit de importantă.

În foarte mulți ani cu toamne secetoase, folosirea unei norme de 300-500 mc/ha pentru stimularea răsăririi creează condiții de răsărire și consolidarea culturii, cee premite de a obține sporuri semnificative de producție (1,0 – 2,5 t/ha).

Bibliografie:

  • Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Vol. II, Chişinău, 2021.
  • www.mapam.ro.
Andrei Gumovschi
Doctor, conferențiar universitar, expert în agricultură durabilă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Variola la păsări – cum evităm răspândirea bolii. Tratament

O problemă actuală în perioada rece a anului, și anume toamna, este variola la păsări. Această boală este des...
- adv -spot_img

Numărul focarelor de pestă porcină africană a urcat la 620

Numărul focarelor active de pestă porcină africană (PPA) a urcat la 620 în această săptămână, de la 611 săptămâna...

Platformă de colectare a gunoiului de grajd de aproape două milioane lei

Crescătorii de animale din comuna Smeeni, judeţul Buzău, au la dispoziţie o platformă de colectare a gunoiului de grajd,...

Noi pe Facebook

De citit

Criza din sectorul european al îngrăşămintelor se extinde după ce o altă firmă a redus producţia

Un alt producător european de îngrăşăminte a decis să...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției