20.2 C
București
sâmbătă, 19 iunie, 2021

-

HomepageArticolePlantarea răsadului de legume – sfaturi utile

Plantarea răsadului de legume – sfaturi utile

Uneori, răsadul transplantat nu prinde rădăcini sau se dezvoltă greu. Motivul ar putea fi faptul că răsadul nu a fost replantat corespunzător la locul definitiv.

Cum să evitați greșelile atunci când transplantați răsadul într-un loc permanent aflați în acest articol.

Reguli generale pentru plantarea răsadului

Transplantarea este întotdeauna stresantă pentru plante. Prin urmare, sarcina noastră este să facem tot posibilul, ca răsadul tânăr de roșii, ardei, vinete, varză și castraveți să suporte această schimbare fără stres.

Tehnica plantării răsadului într-un loc permanent depinde de:

  • recipientele în care a fost cultivat răsadul;
  • vârsta și mărimea plantelor;
  • cultură.

Răsadul care a crescut în ghivece sau plăci alveolare pentru răsaduri este cel mai ușor de plantat. După ce sunt scoase, plantele sunt coborâte direct în găurile făcute anterior.

Apoi sunt presărate cu sol, ulterior tasat cu mâinile din toate părțile, astfel încât să nu rămână goluri, răsadul să fie bine prins în sol. După este necesar de udat abundent planta.

Dacă plantele au fost cultivate în cuburi de carton sau hârtie, recipientele sunt tăiate longitudinal cu foarfece și plantele sunt îndepărtate cu grijă din ele, ținându-le de tulpină și încercând să evităm distrugerea substratului nutritiv.

Apoi, fiecare plantă este plasată în ​​gaură, presărată cu sol ce trebuie după puțin tasat și bine udat.

Dacă timpul e posomorât, este recomandat să plantați răsadul dimineața, iar dacă este soare – după-amiaza, spre seară.

Este important să scoatem cu grijă răsadul din ghivecele din plastic: cu o mână țineți ghiveciul de mijloc, cu cealaltă de margine, în așa fel încât tulpina plantei să fie situată între degetul mijlociu și arătător.

Citește și cum să combați boala Piciorușul negru la răsad.

Apoi, ghiveciul este răsturnat. Cu mâna care este mai aproape de centru, îndepărtați ghiveciul și, cu cealaltă mână, întoarceți ușor răsadul și, împreună cu sol, coborâți-l în gaura făcută.

Important!Răsadul nu se udă cu câteva zile înainte de data programată de a fi plantat, doar cu câteva ore înainte de a fi răsădit este udat din abundență cu apă, astfel, încât pământul să fie bine umectat.

În acest caz, solul nu se va fărâma, împrăștia, iar plantele nu se vor rupe în timpul răsădirii.

Pentru udat se folosește apă curată de temperatura solului (18 – 20°C).

Cu 4-5 zile înainte de plantare se recomandă o fertilizare a răsadului cu azotat de calciu.

Răsadul este pregătit de plantare dacă este viguros, gros și cu internodii scurte. Sistemul radicular trebuie să fie bine dezvoltat, iar la specii cum ar fi tomate, ardei sau vinete trebuie să fie formați bobocii la prima inflorescență.

De obicei, se plantează răsadul de 50-60 zile la tomate, 60 – 65 zile la ardei. Răsadul trebuie să aibă o înălțime minimă de 15 cm și mai multe frunze, răsadul de castraveți trebuie să aibă minim 3 frunze, iar de ardei 8-12.

Cum se înlătură corect răsadul din locul în care a fost crescut

Este mai dificil să scoateți răsadul din plăcile alveolare. Acest lucru va necesita o spatulă mică sau ceva similar.

Lama spatulei se introduce cu grijă în spațiul dintre peretele celulei și sol, încercând să ridicați puțin solul. La fel se face din toate părțile, apoi planta este luată de tulpină și îndepărtată cu grijă din recipient.

În cazul producerii răsadului în ghivece comune, înainte de a scoate plantele, solul trebuie împărțit în pătrate, în centrul cărora să se afle planta.

Apoi, cu ajutorul unei lopățele se scot atent plantele pentru a fi răsădite. Este bine să manipulați răsadul până la cuibul de plantat tot cu lopățica, pentru a menține solul. Acesta se pune cu lopățica în sol, se acoperă cu sol din 3 părți, apoi se scoate lopățica.

Pregătirea terenului pentru plantarea răsadului

Cel mai bine este să pregătiți locul pentru plantarea răsadului oricărei culturi din toamnă. Pentru a face acest lucru, imediat după recoltare, afânați solul (cu motocultor sau hârleț), iar bulgării nu îi sfărâmați – acest lucru va permite solului să înghețe mai bine iarna, iar o parte semnificativă a larvelor de dăunători și agenți patogeni vor muri.

Primăvara, după o nivelare, solul este necesar de dezinfectat cu o soluție fierbinte (70-80°C) de sulfat de cupru (1 lingură la 10 litri de apă), cheltuind 1-1,5 litri de produs pe 1 metru pătrat.

După aceea, se administrează îngrășăminte organice (3-4 kg gunoi de grajd descompus, turbă sau compost pe metru pătrat), superfosfat (1 lingură pe 1 metru pătrat), sulfat de potasiu (1 lingură pe 1 metru pătrat).

Acestea sunt împrăștiate uniform pe suprafața solului. Mai poate fi adăugată cenușă de lemn (1 pahar pe 1 metru pătrat). Apoi solul este nivelat cu o greblă.

Și sera trebuie, de asemenea, dezinfectată (dacă acest lucru nu s-a făcut toamna) cu o soluție de sulfat de cupru (2 linguri diluate în 10 litri de apă) cu adaos de preparate speciale. Pentru a trata o seră cu o suprafață de 10 metri pătrați, veți avea nevoie de 10 litri de soluție.

Cum se plantează roșiile?

Dacă răsadul are dimensiuni standard (înălțime 25-35 cm și 8-10 frunze adevărate), acesta e plantat în modul obișnuit. Săpați o gaură puțin mai mare decât solul cu care a fost scoasă planta.

Răsadul se acoperă cu sol până la copileț sau până la prima pereche de frunze, dacă copileții au fost îndepărtați.

Răsadul de roșii ce s-a maturizat prea mult, adică mai înalt decât 35 cm este plantat folosind una dintre metodele descrise mai jos:

Prima metodă. Faceți o gaură de 8-10 cm adâncime și 20-30 cm diametru. Răsadul este așezat sub un unghi de 45 de grade, astfel încât rădăcinile sale să fie îndreptate spre sud, iar tulpina spre nord.

Când plantați, asigurați-vă că tulpina răsadului nu atinge solul, iar frunzele inferioare sunt situate la o înălțime de 15-20 cm de acesta. Pentru a realiza acest lucru, frunzele cele mai mici sunt îndepărtate.

Este recomandat să faceți acest lucru din timp, astfel încât rănile să aibă timp să se cicatrizeze și să nu pătrundă prin acestea nicio infecție.

Această metodă e bună când plantăm răsad înalt, deoarece astfel planta poate produce rădăcini suplimentare și se hrănește din plin, ceea ce duce la majorarea recoltei de roșii.

A doua metodă. Mai întâi sapați o gaură mare de 15-20 cm adâncime, iar în ea sapați o alta, dar deja mai mică și adâncă de 8-12 cm (până la înălțimea recipientului în care a fost crescut răsadul). Ar trebui să aveți un fel de gaură în gaură cu o adâncime totală de 25-32 cm.

Răsadul împreună cu sol este plantat vertical în gaura mai mică. Apoi, este acoperit cu sol până la copileț sau până la primele frunze adevărate. După 2 săptămâni, când răsadurile de roșii se înrădăcinează și devin puțin mai puternice, gaura mare este acoperită cu sol aproape până la înălțimea inițială a solului (frunzele inferioare, care pot ajunge sub sol, sunt îndepărtate din timp).

Această metodă de plantare a răsadului de roșii este mai grea. Dar, pe de altă parte, plantele formează ulterior mai multe inflorescențe (în special la roșiile înalte) decât la plantarea tradițională.

Imediat după plantare, trebuie instalat suport cu o înălțime de 50 cm pentru soiurile cu creștere redusă și 80 cm pentru cele de dimensiuni medii. Soiurile înalte de roșii sunt legate de țărușe mai lungi sau de fire de ață întinse sub acoperișul serii.

Alte sfaturi utile la plantarea răsadului, pe acest link.

Cum se plantează ardeiul și vinetele?

Ardeiul și vinetele sunt culturi iubitoare de căldură, ce nu tolerează o scădere a temperaturii. Prin urmare, ele sunt plantate în teren deschis sau într-o seră numai după ce solul la o adâncime de 10 cm se încălzește până la 15°C și mai mult.

Găurile de plantare trebuie săpate puțin mai mari decât dimensiunea vaselor în care au fost cultivate răsadurile. Dacă solul din parcelă nu este foarte fertil, se adaugă compost la fiecare gaură, 1/4 linguriță de superfosfat și 1 lingură de cenușă, apoi se udă cu apă călduță.

Răsadurile de ardei și vinete sunt plantate strict vertical la aceeași adâncime la care au crescut în recipiente. Lângă fiecare plantă se bate un țăruș cu o înălțime de cel puțin 60 cm. Solul din jurul răsadurilor se tasează ușor cu mâinile.

Răsadurile de ardei și vinete vor trece transplantul mult mai ușor dacă găurile de plantare sunt udate cu apă caldă înainte de plantare.

Cum se plantează varza?

Tehnologia plantării răsadului de varză este diferită de plantarea altor legume. Pentru ca plantele să prindă rădăcini, este important să respectați cu strictețe instrucțiunile:

  • luați un răsad de varză într-o mână;
  • faceți o gaură cu cealaltă mână, păstrând solul în mână;
  • așezați răsadul de varză în gaură;
  • împrăștiați pământul pe care l-ați ținut în palmă în jurul plantei tinere și tasați-l ușor, dar faceți acest lucru cu mare atenție pentru a nu rupe rădăcinile gingașe.

Răsadurile de varză sunt acoperite cu sol până la frunzele adevărate, asigurându-vă că nu acoperiți cu sol coletul, altfel plantele pot muri.

Când e răsădit tot răsadul, printre rânduri puteți aplica azotat de amoniu (25 g pe metru pătrat) sau uree (20 g pe metru pătrat). O astfel de hrănire va ajuta plantele de varză tinere să crească mai repede după transplant.

Apoi, pământul este bine udat, iar când apa este infiltrată, locul udării se acoperă cu sol uscat.

Dacă vremea este uscată și fierbinte, este recomandat să acoperiți răsadurile de varză cu capace de hârtie în primele zile. Același lucru trebuie făcut și dacă temperatura din exterior este brusc mai rece.

Cum se plantează castraveții?

Cu 5-6 zile înainte de plantarea răsadului în pământ, solul este lucrat la o adâncime de 15-20 cm și stropit cu o soluție de găinaț de păsări și bălegar de vită (0,5 l bălegar lichid, 1 lingură de excremente de păsări și o linguriță de sulfat de cupru se diluează în 10 litri de apă fierbinte).

Imediat după aplicare, locul este acoperit cu peliculă, pentru a păstra umiditatea și căldura și este lăsat așa până la plantarea răsadului de castraveți. Pentru a trata o seră cu o suprafață de 10 metri pătrați, veți avea nevoie de 10 litri.

Pentru ca plantele să aibă mai mult acces la soare și să nu su fie afectate de bolile produse de ciuperci, e necesar să le răsădiți sub formă de tablă de șah.

Cuiburile unde vor fi răsădiți castraveții vor avea aceeași dimensiune ca recipientele în care a fost cultivat răsadul.

În fiecare din ele se toarnă câte 2 lingurițe de orice îngrășământ complex amestecat cu sol. Apoi cuiburile sunt udate cu apă caldă și răsadul de castraveți e plantat.

Plantele sunt îndepărtate cu grijă din recipiente (dacă au fost cultivate în cupe de turbă, sunt plantate direct în ele), așezate vertical în găuri și acoperite cu sol, tasându-l ușor lângă rădăcini. Răsadul de castraveți e plantat la aceeași adâncime la care a crescut înainte.

După 5-7 zile, tulpinile plantelor ar trebui puțin acoperite cu sol pentru a stimula formarea de rădăcini suplimentare. După câteva zile, din nou e necesar să presărăm puțin pământ în jurul tulpinilor.

După două astfel de proceduri, răsadurile de castraveți vor fi îngropate în sol aproape de copileți, dar nu acoperiți primele frunzulițe!

Dacă la plantarea răsadului de castraveți rădăcinile sale vor fi plantate adânc în pământ dintr-o dată, plantele se vor vesteji sau chiar pot muri din cauza lipsei de oxigen.

Astfel de plante nu vor începe să se dezvolte până când nu va crește un nou sistem radicular în stratul superior al solului.

La plantarea răsadului mai mare de castraveți, tulpina până la copileți poate fi presărată cu turbă, rumeguș sau un amestec de turbă și rumeguș (1:1). Dar în niciun caz nu acoperiți cu sol primele frunzulițe, acest lucru va duce la putrezirea rădăcinii. Primele frunze trebuie să rămână deasupra solului.

Luminița Crivoi
Director Dezvoltare @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Cod portocaliu şi Cod galben de inundaţii pe râuri din 11 bazine hidrografice

Hidrologii au emis sâmbătă noi avertizări Cod portocaliu şi Cod galben de inundaţii pe râuri din 11 bazine hidrografice,...
- adv -spot_img

Paralizia sau ologirea puilor – profilaxie și tratament

În perioada creșterii puilor de găină fermierii se întâlnesc cu o problemă destul de răspândită cum ar fi paralizia...

Digitalizarea agriculturii – beneficii considerabile

Digitalizarea agriculturii poate aduce beneficii considerabile nu numai fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii...

Noi pe Facebook

De citit

ANSVSA: 130 de focare active de pestă africană

Numărul focarelor active de pestă porcină (PPA) a scăzut...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției