21.5 C
București
marți, 22 iunie, 2021

-

HomepageArticoleCompactarea solului - cum poate fi evitată problema

Compactarea solului – cum poate fi evitată problema

Din cauza lucrărilor realizate, dar și tehnologiei incorect aplicate, densitatea solului se mărește, astfel acesta devenind compact. În aceste cazuri, particulele sunt forțate să se apropie între ele.

Compactarea este produsă de mai mulți factori, iar rezultatul acesteia se manifestă prin:

  • compactarea stratului arabil;
  • compactarea stratului subarabil;
  • formarea crustei.

Formarea crustei

Formarea crustei are loc atunci când solul nu este protejat de către reziduurile de la suprafaţă sau de frunzișul plantelor.

În acest caz, în timpul ploilor, picăturile de ploaie dispersează agregatele, împingându-le într-un strat subţire dar foarte dens de la suprafaţa solului.

Sigilarea suprafeţei solului reduce infiltraţia apei în sol, formându-se crusta la uscare.

Crusta ce se formează după semănat, poate amâna răsărirea plantelor sau chiar împiedica răsărirea uniformă.

Solurile cu suprafaţa acoperită de crustă sunt predispuse la formarea unor scurgeri mai abundente și dezvoltarea eroziunii. În cazul agriculturii conservative, fermierii pot reduce formarea crustei prin păstrarea reziduurilor la suprafaţa solului.

Compactarea stratului arabil

Este un fenomen foarte des întâlnit, ce apare la lucrarea intensivă a solului. Compactarea stratului arabil este rezultatul degradării structurii solului.

Sol cu densitate normală și sol compactat ce nu permite dezvoltarea rădăcinilor; FOTO: motherearthnews.com

Principalele motive ape fenomenului sunt:

  • eroziunea solului;
  • scăderea conţinutului de materie organică din sol;
  • presiunea cauzată de masa mașinilor agricole.
FOTO: colourbox.dk

Compactarea stratului subarabil

Fenomenul de compactare a stratului subarabil este cunoscut de obicei sub denumirea de „talpa plugului”. Cu toate acestea, fenomenul este provocat nu doar de arătură.

Stratul subarabil mai ușor se compactează, deoarece este mai umed, mai tasat, cu un conţinut mai mare de particule fine de sol, cu un conţinut mai mic de materie organică și mai puţin structurat decât stratul arabil.

Hardpanul solului; FOTO: researchgate.net

Cea mai inovativă metodă de decompactare a stratului arabil este utilizarea amestecurilor de culturi de acoperire (siderate) în componenta cărora sunt incluse plante cu rădăcina puternic pivotantă, în special specii de ridichi.

Metoda cea mai des utilizată în scopul decompactării solului este afânarea adâncă. Aceasta nu implică amestecarea, răsturnarea sau inversarea straturilor de sol.

Este o măsură agroameliorativă și are ca scop ameliorarea stării fizice a solului și, în primul rând, a porozităţii lui.

Solul trebuie să fie suficient de uscat, încât în procesul de afânare să se rupă în mai multe planuri, formând fisuri și crăpături neregulate.

Pentru a vă convinge că solul este gata pentru realizarea afânării, îl puteţi verifica printr-un simplu test numit „bila”: luând o mâna de sol din partea inferioară a stratului arabil, încercaţi să faceţi o bilă. Dacă se modelează uşor şi se lipeşte împreună, solul este prea ud. Dacă se fărâmiţează uşor, este suficient de uscat pentru a fi lucrat.

Formarea unei bile din sol pentru testarea umidității; FOTO: foodbevg.com

Important! Nu se admite efectuarea afânării adânci pe solurile umede. În loc de decompactarea stratului arabil veți realiza compactarea stratului subarabil. Ulterior, decompactarea ultimului va fi greu de realizat.

Metode durabile de reducere a compactării

Printre metodele durabile ce permit evitarea compactării solului se numără:

  • producerea unei cantităţi maxime de masă vegetală pentru a acoperi suprafaţa solului;
  • încorporarea îngrășămintelor organice;
  • utilizarea culturilor de acoperire pentru îngrășăminte verzi și a rotaţiilor raţionale, astfel încât rădăcinile, activitatea biologică a solului, inclusiv râmele, insectele etc. să afâneze solul;
  • traficul agrar controlat trebuie aplicat în acest sistem pentru a micșora compactarea de mai departe a solului.

Sporirea cantităţii de biomasă produsă se bazează pe alegerea culturilor în asolament, care produc cantităţi mari de biomasă cum este porumbul, grâul și alte culturi, în loc de a cultiva culturi cu cantităţi mici, ca soia, lintea și alte culturi.

Resturi vegetale rămase din cultura anterioară

Pentru agricultura conservativă: Dintre plantele cultivate, trebuie alese soiurile și hibrizii care formează o biomasă mare în locul celor care formează masă
mică, precum soiurile pitice de grâu de toamnă, sau folosirea inhibitorilor pentru stoparea creșterii și formării masei vegetale abundente.

Dacă condiţiile climatice permit, fermierii ar trebui să înceapă cu producerea a 6 t/ha de biomasă și apoi s-o aducă până la 10 tone de biomasă la hectar.

Toate acestea sunt posibile cu includerea culturilor de acoperire în asolament.

Află despre PH-ul solului și cum acesta poate fi reglat.

Luminița Crivoi
Director Dezvoltare @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Proiect CONCORDE – bune practici în comerțul cu cereale

Agricultura europeană și cea românească sunt acum într-un proces profund de transformare sub influența unor programe majore de reformă...
- adv -spot_img

Evergent Investments preia 5,11% din acţiunile Lăptăria cu Caimac

Compania de investiţii financiare Evergent Investments a achiziţionat o participaţie de 5,11% din acţiunile companiei Agroserv Măriuţa SA, care...

Două platforme noi de colectare a gunoiului de grajd în judeţul Vaslui

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) anunţă finalizarea a două noi platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd...

Noi pe Facebook

De citit

OECD laudă succesul aprovizionării cu alimente în timpul pandemiei

Măsurile de urgenţă adoptate de guverne au ajutat la...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției