Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a solicitat sprijinul Copa Cogeca pentru modificarea celor trei regulamente pentru a avea acces în continuare la insecto-fungicide pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide.
Potrivit unui comunicat al AAC, Alianţa a fost reprezentată la întâlnirile Preşedinţiilor, Prezidiilor Cogeca şi Copa desfăşurate la Bruxelles, în zilele de 19 – 21 februarie, în format fizic, de către Florentin Bercu, director executiv al UNCSV- AAC şi vicepreşedinte Cogeca.
În cadrul reuniunii Preşedinţiilor, Cogeca Praesidium, Copa Praesidium, a şedinţei comune a Copa şi Cogeca, Business Forum Cogeca şi şedinţa grupului de la Vişegrad extins, reprezentantul României a dezbătut şi intervenit, pe cele mai recente poziţii ale Copa Cogeca referitoare la:
- Cadrul Financiar Multianual şi bugetul PAC post-2027;
- măsuri de simplificare a PAC;
- strategia pentru rezilienţa apei;
- compasul competitivităţii cu accent pe inovare, decarbonizare, securitate;
- combaterea practicilor comerciale neloiale şi întărirea puterii de negociere a fermierilor în lanţul agroalimentar;
- propunerea de sancţionare a fertilizanţilor din Rusia şi Belarus;
- comerţ internaţional şi situaţia pieţei, inclusiv Mercosur, Ucraina şi prima şedinţă a Comitetului european pentru agricultură şi alimentaţie (EBAF).
Florentin Bercu, director executiv al UNCSV- AAC şi vicepreşedinte Cogeca în cadrul Preşedinţiei Cogeca a solicitat sprijinul Copa Cogeca şi al tuturor organizaţiilor membre pentru:
- a modifica cele trei regulamente pentru a avea acces în continuare la insecto-fungicide pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide;
- a include în poziţia Copa Cogeca poziţia României pe NGT prin care a pus accent pe separarea convenţionalului de NGT 1 şi limitat propunerea patentării pentru ca fermieri din fiecare stat membru să aibă acces la hibrizi locali aclimatizaţi şi performanţi la costuri reduse;
- a prelungi perioada la care trebuie să fie finalizate proiectele implementate prin PNDR şi obţine autorizaţiile de mediu, sanitar veterinare, sănătate publică etc.
În cadrul şedinţei cu preşedinţii organizaţiilor de cooperative din toate statele membre UE, reprezentantul României a insistat şi inclus în poziţia Copa Cogeca cu simplificările pentru actualul PAC:
- stoparea interzicerii produselor de protecţia plantelor până există alternative viabile;
- simplificarea accesului la instrumentele de gestionare a riscurilor pentru o mai bună adoptare de către agricultori şi acordarea unei mai mari flexibilităţi statelor membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile specifice din orice sector.
„Printre solicitările colegilor s-a numărat şi reducerea numărului de salariaţi din instituţiile europene pentru a reduce volumul birocratic”.
Totodată, el a subliniat necesitatea creării unui cadru legislativ european pentru combaterea practicilor comerciale neloiale şi întărirea poziţiei mult mai dur şi susţinut de propunerile scrise ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare transmise iniţial pe email, primind asigurări că majoritatea dintre acestea se vor regăsi în directiva care va fi aprobată în acest an.
În ceea ce priveşte Acordul Mercosur, Bercu a transmis că România se opune Acordului Mercosur în forma sa actuală, deoarece acesta aduce prejudicii semnificative sectorului agroalimentar.
În acest context, România speră că, dacă nu va fi întrunit pragul minorităţii de ţări reprezentând 35% din populaţia UE pentru a bloca acordul, Parlamentul naţional şi reprezentanţii români din Parlamentul European nu îl vor ratifica, evitând astfel aplicarea sa cel puţin până în 2030.
„Deşi se discută despre măsuri compensatorii, acestea ar fi insuficiente în raport cu impactul negativ şi nu ar ajunge la cei mai afectaţi”.
În cadrul discuţiei cu Leopoldo Rubinacci, director general adjunct la DG Trade pentru România, a solicitat ca în viitorul acord de liber schimb să fie extinsă lista sectoarelor sensibile cel puţin cu grâu şi orz pentru care nu există nici o limită, importându-se din Ucraina circa 7% din producţia europeană, reintroducerea contingentelor tarifare la nivelul cantităţilor existente înainte de război şi mobilizarea Ucrainei să reia pieţele de desfacere anterioare.
Roswall, comisar pentru mediu, rezilienţa la apă şi o economie circulară competitivă, a subliniat că prioritatea zero pentru mandatul său este apa.
Roswall:
„Trebuie să facem mai multe atât în ceea ce priveşte calitatea cât şi cantitatea apei. Avem nevoie de mai multe investiţii ca să ne protejăm de inundaţii. Avem probleme mari cu infrastructura şi cu reciclarea apelor uzate.
În ceea ce priveşte rezilienţa trebuie să rezolvăm problema cercului întrerupt al Apei şi sunt deschisă să preiau de la dumneavoastră inovaţiile şi cum putem folosi mai mult apele uzate, colectarea, stocarea apei şi folosirea cât mai eficientă pentru producţia hranei.
Este un cost mai mare să nu facem nimic decât să facem ceva costisitor. Avem la dispoziţie 5% din bugetul UE şi putem ajunge la 7%. Principalele măsuri vor fi finanţate prin Fondurile de Coeziune şi PNRR. Vreau să pornesc un dialog pentru simplificarea permiselor şi autorizaţiilor. Vrem să stimulăm inovaţia.
Voi încerca să impunem obligaţii statelor membre şi nu fermelor. Ştiu că agricultorii sunt verzi şi agricultura merge mână în mână cu mediul şi voi încerca să vă ajut să fiţi competitivi ca să puteţi desfăşura activităţi prietenoase cu mediul”.
Vezi aici despre Florin Barbu: Pierderile în sectorul vegetal au fost anul trecut de peste 2,5 miliarde de euro.
