Producția înaltă la vacile de lapte poate fi tractată diferit. Aceasta este influențată de numeroși factori. Se cunoaște că diferite rase au potențial genetic productiv diferit. Astfel, rasa Holstein este cunoscută pentru volumul record de lapte, în timp ce o vacă Jersey dă lapte mai puțin, dar mult mai gras.
În zonele climaterice cu temperaturi mai reci, producția de lapte este mai mare decât la vacile cu același potențial, dar care trăiesc în regiuni cu climă fierbinte.
De-a lungul anilor, eforturile de selcție au făcut posibilă creșterea semnificativă a capacității de producție. Astfel, producția mare cu ceva ani în urmă astăzi ar fi percepută ca medie.
Totuși, în orice perioadă, regiune geografică și la orice rasă factorul cu o importanță majoră constantă în creșterea producției de lapte este alimentația corectă.
Citiți în acest articol:
- Cum producem lapte la costuri reduse;
- Ciclul de lactație la vacă;
- Cât mănâncă o vacă de lapte sănătoasă și productivă;
- Exemplu de rație pentru o vacă lactantă;
- Exemplu de rație pentru o vacă înțărcată.
Cum producem lapte la costuri reduse
Pentru a mări profitabilitatea unei ferme de vaci, trebuie să se reducă la maximum cheltuielile pentru producția unui litru de lapte. Furajele ocupă locul de top la costurile de producție (cca 60-70% din cheltuielile totale).
Dacă se încearcă a se economisi pe alimentația vacilor, pierderile apar foarte curând din cauza scăderii producției de lapte.
Doi factori majori în alimentația corectă a vacilor sunt: rația echilibrată în substanțe nutritive conform stării fiziologice a animalului și calitatea înaltă a furajelor (fără alterări, mucegai, micotoxine etc.). De asemenea, este importantă evitarea schimbărilor bruște în rație.
Rația constantă sau cu schimbări introduse treptat, precum și un regim de alimentație regulat stau la baza unui metabolism stabil, fără ardere intensă a grăsimilor, care poate duce la cetoză.
Un moment crucial în costurile de producție este eficiența nutritivă sau rata de conversie a furajelor, adică cât lapte poate fi obținut de la un kg de nutreț consumat. Specialiștii nutriționiști au drept scop primar obținerea a cât mai mult lapte cu cheltuieli de alimentație cât mai mici.
Ciclul de lactație la vacă
Lactația la vacă durează, în medie, 305 zile. Majoritatea specialiștilor afirmă, că o reproducție de succes vizează obținerea unui vițel pe an. Gestația durează aproximativ 285 de zile. Repausul mamar se recomandă a fi de 60 de zile. Însămânțarea vacilor după fătare se face la 40-60 zile.
În acest context, ciclul anual de lactație la vacă de divide în felul următor:
- 20 zile înainte de fătare (în repaus mamar);
- 20 zile după fătare (inițierea lactației);
- 80 zile lactație maximă;
- 100 zile lactație medie;
- 105 zile lactație finală;
- 40 zile – înțărcarea (introducerea și prima parte a repausului mamar).
Primele două etape sunt considerate perioadă de tranziție (înainte și după fătare, 40 zile în total), când alimentația corectă este extrem de importantă, stabilindu-se potențialul de producție pe lactația care urmează, precum și cel al fertilității.
Dacă simplu, cu cât mai mult lapte dă vaca, cu atât mai multă hrană trebuie să consume.
Primele trei luni după fătare curba lactației crește considerabil, împreună cu necesarul de energie. Dacă rația nu se adaptează conform cerințelor fiziologice se creează un deficit energetic, care duce la stres metabolic și dereglarea indicilor de fertilitate.
Citește și Hrănirea vacilor înainte și după fătare – sfaturi.
Cât mănâncă o vacă de lapte sănătoasă și productivă
Scopul principal al furajelor este menținerea unui rumen sănătos. Sistemul digestiv la rumegătoare este alcătuit din așa zisele „patru camere” – trei prestomace și stomacul propriu zis (rumenul, rețeaua, foiosul și cheagul).
Rumenul joacă rol primordial în digestia unei vaci. El are volum de până la 200 litri, unde se acumulează hrana ingerată și, cu ajutorul microorganismelor benefice, începe fermentarea, cu producere de energie și proteină.
Proteina în organismul vacilor este obținută într-o mică parte din furajele consumate și, în majoritate, este produsă în rumen din contul microorganismelor ruminale, cu consum de energie.
Așadar, pentru o digestie sănătoasă la vacă e important să menținem un rumen sănătos, prin cantitatea și calitatea adecvată a hranei.
În funcție de greutatea corporală a animalului și de volumul de producție de lapte, se recomandă un anumit volum de substanță uscată ingerată, după cum urmează:
- 600 kg masă corporală: la o producție de 20 l/zi – 16,5 kg SU, la 30 l – 20,5 kg SU, la 40 l – 24,5 kg SU;
- 650 kg masă corporală: la producția de 20 l/zi – 17,5 kg SU, la 30 l – 21,5 kg SU, la 40 l – 25,5 kg SU;
- 700 kg masă corporală: la producția de 20 l/zi – 18,5 kg SU, la 30 l – 22,5 kg SU, la 40 l – 26,5 kg SU.
Spre exemplu, silozul de porumb conține circa 30% substanță uscată, astfel, pentru a obține 15 kg de SU se va hrăni 50 kg de siloz. În medie, rata concentratelor pentru o vacă lactantă este de 50% din totalul de SU. Pentru vacile în repaus mamar, concentratele scad, dar și necesarul de SU se reduce în jumatate.
Vezi și despre Hrănirea și întreținerea vacilor pe timp de iarnă.
Exemplu de rație pentru o vacă lactantă
Pentru o vacă lactantă, pentru a asigura circa 22 kg SU:
- Siloz de porumb – 20 kg;
- Siloz de iarbă – 21 kg;
- Turte de rapiță – 2,8 kg;
- Grâu – 2,8 kg;
- Orz – 1,8 kg;
- Șrot de floarea soarelui – 1,8 kg;
- Premix pentru vaci lactante – 200 g;
- Cretă furajeră – 150 g;
- Sare furajeră – 100 g.
Citește și despre Alimentaţia vacilor: Recomandări în perioada de lactație.
Exemplu de rație pentru o vacă înțărcată
Pentru o vacă în repaus mamar, cu asigurarea unui aport de cca 12 kg SU:
- Siloz de porumb – 10 kg;
- Siloz de iarba – 10 kg;
- Paie de grâu – 2 kg;
- Fân de iarbă – 2 kg;
- Grâu – 1 kg;
- Șrot de rapiță – 1 kg;
- Șrot de floarea-soarelui – 500 g;
- Premix pentru vaci înțărcate – 120 g.
