Reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) – Prolemn anunţă iniţierea unor acţiuni de protest în perioada următoare, „în lipsa dialogului şi a neasumării unui plan de măsuri care să susţină depăşirea crizei din industria lemnului de către Guvernul României”.
„Industria lemnului din România traversează o criză profundă, reflectată în scăderea producţiei, închideri de capacităţi de producţie şi disponibilizări de forţă de muncă. Conform INS, scăderea producţiei a fost în 2023 de 24% în industria lemnului şi de 13% în industria mobilei, iar acest trend va continua şi în 2024, în lipsa unui plan de măsuri adecvat.
Industria lemnului din România este o industrie competitivă, cu un aport direct şi indus de 3,5% în PIB-ul României, cu un aport net pozitiv de anual de 3,5 miliarde de Euro în balanţa comercială a României, care susţine în România 150.000 locuri de muncă, cea mare parte dintre acestea în comunităţile rurale.
Reducerea artificială a volumului de lemn recoltat în România menţine preţuri ridicate ale resursei de lemn, ceea ce a afectează competitivitatea industriei lemnului din România.
Programarea de către RNP – Romsilva a unei recolte de doar 9 milioane mc în 2024 riscă să conducă în 2024 la un minim al volumului recoltat în ultimii 6-7 ani, cu menţinerea unei pieţe a lemnului tensionate”, precizează organizaţia de profil.
Potrivit sursei citate, este nevoie de eliminarea cauzelor artificiale care au condus la scăderea volumului exploatat, respectiv:
- procedura greoaie de avizare de mediu a amenajamentelor silvice, dificultatea punerii pe piaţă, din cauza procedurilor administrative excesive, a resursei de pe micile proprietăţi, lipsa investiţiilor în sectorul forestier, în special pe linie de accesibilizare a pădurilor şi tranziţia haotică la lemn fasonat.
„Tranziţia la lemn fasonat trebuie orientată către valorificarea lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier. Există multe practici de concurenţă neloială la RNP – Romsilva, care trebuie eliminate.
Pentru organizarea pieţei lemnului, este necesară vânzarea a 50-70% din resursa de lemn fasonat pe bază de contracte pe loturi previzionate, cu calificare pentru licitaţie pe baza istoricului de procesare din anul anterior.
Pentru responsabilizarea ofertanţilor la licitaţiile de lemn pe picior, este necesară reintroducerea garanţiei pe fiecare partidă ofertată. Noul regulament european pentru comerţul cu materiale lemnoase (EUDR) aduce prevederi importante, cu rolul de a minimiza degradarea pădurilor şi de a reduce defrişările la nivel global.
Deosebit de important, evaluarea de risc care se va face pentru fiecare ţară în parte poate afecta grav competitivitatea industriilor bazate pe lemn din România”, susţine Cătălin Tobescu, preşedintele AIL – Prolemn.
Specialistul consideră că esenţial pentru a se evita un impact negativ major în România asupra industriei lemnului este ca membrii Guvernului României trebuie să îşi asume un dialog activ cu Comisia Europeană, pentru ca ţara noastră să fie încadrată la grad scăzut privind riscul de defrişări şi de degradare a pădurilor.
„Cvasitotalitatea acestor priorităţi au fost adesea prezentate de către Prolemn în dialogul cu instituţiile statului, fără a exista o deschidere la dialog pentru a se adopta un plan de măsuri pentru susţinerea industriei lemnului.
În acest context, la Bistriţa s-a decis iniţierea unor manifestaţii de protest – semnal, pentru a se susţine iniţierea unui dialog real pe baza agendei de revendicări ale industriei lemnului”.
Reprezentanţii Prolemn au planificate manifestaţii de protest-semnal, organizate în minimum patru puncte din ţară, cu cel puţin 200 de participanţi în fiecare punct, fiind propuse: Bistriţa, Maramureş, Braşov (pentru zona Braşov-Covasna), Lugoj (pentru zona Timiş- Caraş-Severin şi Arad) şi o locaţie pentru zona Moldovei (fiind propuse zona Comăneşti-Roznov, Bacău sau Piatra-Neamţ).
Printre revendicările industriei lemnului se află:
- adaptarea SUMAL ca sistem bază pentru certificarea provenienţei legale la prima punere pe piaţă şi furnizarea informaţiilor minime necesare legate de provenienţa geografică, conform EUDR;
- eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienţei legale”;
- stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piaţa a unei recolte de lemn la nivelul posibilităţii date de amenajamentele silvice;
- contractarea a 50%-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior;
- pentru licitaţiile de lemn pe picior, constituirea de garanţii la nivelul fiecărui parchet la care se depune ofertă;
- respectarea de către RNP – Romsilva a preţurilor de referinţă ca preţuri de pornire la licitaţiile de masă lemnoasă pe picior, precum şi în fundamentarea preţurilor de pornire pentru licitaţiile de lemn fasonat.
De asemenea, se solicită integrarea în Planul Naţional Integrat Energie Climă – PNIESC şi în strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susţină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, „având în vedere importanţa sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanţul carbonului” şi finanţarea sectorului din veniturile Administraţiei Fondului de Mediu cu minim 300 milioane de euro, anual.
Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale.
Constituită în 2020, Asociaţia numără în prezent 37 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului.
Problema, nu se mai taie ilegal și angajații romsilva pierd.