18.1 C
București
vineri, 14 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleMuscate – de ce se îngălbenesc frunzele. Cauze, prevenire

Muscate – de ce se îngălbenesc frunzele. Cauze, prevenire

Uneori, frunzele de muscate simple, dar și de muscate curgatoare sau tiroleze, se pot îngălbeni. În acest articol vom analiza principalele cauze ale clorozei plantelor din genul Pelargonium, care include muscate obișnuite, mirositoare, dar și muscate tiroleze sau curgătoare.

Îngălbenirea frunzelor de mușcate nu este întotdeauna semn al unei probleme grave. De multe ori, acesta este un proces normal de reînnoire a plantei, când limbul îmbătrânit moare, iar altul îi ia locul.

Atunci când observăm schimbări sub formă de îngălbeniri sau pete pe frunzele tinere de pe întreaga plantă, trebuie să identificăm motivul.

Cel mai des, frunzele de muscate curgatoare se îngălbenesc din cauza unor încălcări grave ale regulilor de îngrijire.

Deși este o plantă nepretențioasă, îngrijirea incorectă duce la tulburări metabolice, la o dezvoltare întârziată și chiar la moartea unor părți ale plantei.

Cloroza la muscate

Mai multe despre îngrijirea mușcatelor curgătoare puteți afla aici.

Temperatura optimă pentru muscate curgatoare

Mușcatele sunt originare din tropicele africane, de aceea, temperatura la care se vor simți confortabil și va duce la înflorirea abundentă, nu ar trebui să scadă sub 18-20° C.

Valorile optime fiind între 18-27o C. În apartamente și case practic nu există temperaturi atât de ridicate (peste 35o C) care să ducă la îngălbenirea frunzelor.

În același timp, mușcatele sunt destul de rezistente la scăderea pe termen scurt a temperaturii, până la 5-6o C, dar, în acest caz, înflorirea se oprește complet și planta intră în stare de repaus.

Pregătirea plantelor de muscate pentru iernat poate duce la îngălbenirea parțială a frunzelor. Temperatura înainte de aceasta este de obicei scăzută treptat până la 10-14o C.

În acest moment, o parte din frunze, de obicei cele mai vechi, se vor îngălbeni. Acesta este un proces normal și nu amenință planta, primăvara revenindu-și complet.

Trebuie de avut grijă atunci când se plasează ghiveciul în zone deschise, deoarece curenții de aer pot dăuna semnificativ mușcatelor.

Udarea la mușcate

Mușcatele au nevoie de udare regulată, în special primăvara, vara și toamna, în timpul creșterii active și înfloririi.

Frecvența udărilor la muscate vara este de una la 2-3 zile, iar iarna la 7-10 zile.

Aceste plante preferă apa moale, cea dură va duce la îngălbenirea frunzelor și scăderea efectului decorativ.

Apa de la robinet poate distruge mușcatele. De aceea, pentru a scădea concentrația de clor se recomandă ca apa de la robinet să stea cel puțin trei zile într-un vas deschis, înainte de a fi folosită pentru udare.

Dacă este posibil, pentru udare se poate folosi apa de ploaie sau cea filtrată.

Temperatura apei nu trebuie să fie mai mică decât temperatura camerei. Udarea cu apă prea rece poate duce la putrezirea rădăcinii.

Spre deosebire de alte plante de interior, mușcata nu răspunde bine la pulverizare. Chiar și cele mai mici picături de pe frunze și flori pot provoca arsuri. Udarea excesivă și uscarea solului sunt la fel de periculoase.

La plantele inundate, rădăcinile sau tulpina din zona rădăcinilor încep adesea să putrezească.

La început, frunzișul își pierde turgescența, după care se îngălbenește și moare. Aceasta poate fi provocat și lipsa drenajului.

De aceea, la plantarea mușcatelor, trebuie să se plaseze la fundul ghiveciului un strat de argilă expandată de bună calitate.

În unele cazuri, marginile frunzelor se usucă mai întâi în cerc, începând de la periferie spre interior, fapt ce poate indica lipsa de apă și, în consecință, de nutriție.

 Nutriția la muscate

Problemele de nutriție, care sunt însoțite de îngălbenirea frunzelor la muscate curgatoare, apar în mai multe cazuri:

  • deficitul de elemente esențiale (NPK), în primul rând, de azot;
  • carența cronică a anumitor oligoelemente implicate direct sau indirect în sinteza clorofilei (fier, mangan, cupru, magneziu și altele);
  • dezechilibru nutritiv – elemente antagoniste care se opun unele altora, împiedicând desfășurarea normală a proceselor biochimice.

În funcție de cauză, cloroza datorată carențelor nutriționale poate fi totală sau parțială. De exemplu, insuficiența de azot sau de magneziu duce cel mai frecvent la îngălbenirea treptată a întregii plante.

Este destul de dificil să se determine care dintre elemente este insuficient sau din contra în exces.  

Deoarece de multe ori acestea arată asemănător. De exemplu, deficiența de fier poate arăta ca o deficiență de zinc și o deficiență de magneziu ca una de potasiu.

De aceea, cel mai simplu este să folosiți produse complexe pentru plante de interior, pentru a preveni și trata cloroza, decât să experimentați cu monocompuși minerali.

Sunt potriviți fertilizanții universali pentru plante cu flori, accesibili în magazinele agricole. Aceștia trebuie să includă următoarele elemente: azot, potasiu, cupru, zinc, bor, fier, mangan, fosfor.

Astfel, planta va fi asigurată cu elementele necesare, în combinația optimă pentru o creștere normală.

Fertilizarea de bază se aplică radicular, o dată două săptămâni, începând din martie-aprilie, imediat ce planta început să crească activ și se termină la mijlocul toamnei.

Iarna, când planta este în repaus, cantitatea de îngrășământ aplicată trebuie redusă sau chiar exclusă.

Solul și ghiveciul potrivit pentru muscate

Substratul pentru mușcate trebuie să aibă proprietăți fizice bune, deoarece un substrat dens și slab drenat va afecta sistemul radicular al plantei și va fi încetini creșterea.

Cele mai bune amestecuri de sol pentru mușcate sunt cele pe bază de turbă, însoțite de un strat de drenaj la bază recipientului.

Aparent, dimensiunea vasului ghiveciului nu influențează starea și culoarea frunzelor, însă volumul greșit declanșează alte probleme.

Atunci când mușcata nu a fost transplantată timp îndelungat și recipientul se face strâmt, solul devine epuizat, compactat și salinizat, umiditatea se pierde rapid, iar sistemul radicular se supraîncălzește.

Pe când transplantarea mușcatelor tinere într-un recipient prea mare duce la dezvoltarea prelungită a sistemului radicular fără creșterea părții aeriene, iar apoi la creșterea intensă a plantei, însă fără înflorire activă.

Diametrul potrivit al unui ghiveci pentru o mușcată tânără trebuie să fie de 12-15 cm și aproximativ aceeași înălțime.

După care, în următorii câțiva ani, se transplantează într-un nou recipient, mărindu-i diametrul cu 3-6 cm.

De la vârsta de 4-5 ani, acest lucru se realizează la 2-3 ani, de fiecare dată mărind ușor volumul ghiveciului.

Boli și dăunători la mușcate

Pe lângă încălcarea regulilor de îngrijire, cauza îngălbenirii poate fi reprezentată de boli și dăunători.

Lista de posibile boli la mușcate este extinsă, dar cele mai frecvente sunt: făinarea, putregaiul cenușiu, fitoftoroza.

Bolile fungice, numite mai sus, afectează adesea plantele care iernează la temperaturi joase, sub 15o C, insuficient iluminate și udate excesiv.

Se manifestă prin pete maronii pe frunze și tulpini. Imediat ce au fost depistate, zonele afectate ale florii trebuie îndepărtate și arse, iar planta trebuie tratată cu un fungicid.

În plus, trebuie să se afâneze bine solul, pentru a oferi rădăcinilor acces la aer.

De asemenea, unele infecțiile bacteriene pot afecta mușcatele. Ele pot fi recunoscute după petele triunghiulare specifice de pe frunze. Culoarea acestor pete poate fi maro, galben sau gri.

În acest caz se înlătură zonele afectate ale plantei, ghiveciul se dezinfectează, iar solul se înlocuiește.

Insectele dăunătoare și acarienii pot provoca daune ireparabile plantei. Pentru a o salva, se folosesc conform instrucțiunilor insecticide sau acaricide universale.

Citește și Begonia cu frunze decorative. Înmulțire și îngrijire.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Hibiscus de grădină – soiuri, plantare, tăiere și îngrijire

Hibiscus de grădină este un arbust decorativ, apreciat pentru...
‹ adv ›

Liliac de vară sau Buddleja – varietăți, plantare, îngrijire

Genul Buddleja, numit și liliac de vară, cuprinde peste 100 de specii de arbuști decorativi prin flori, frunze și...

Begonia decorativă prin flori – soiuri, îngrijire, înmulțire

Genul Begonia este unul dintre cele mai diverse printre plantele decorative de interior și cuprinde peste 1000 de specii,...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole