De cele mai multe ori, cenușa nu este luată în calcul pentru fertilizarea legumelor din grădina, însă ea are capacitatea să ofere numeroase substanțe benefice plantelor.
De exemplu, cenușa rezultată în urma arderii lemnelor, cea mai bună și recomandată de altfel, este o sursă excelentă de potasiu, fosfor și calciu.
De asemenea, având în vedere că este alcalină, cenușa se mai folosește și pentru a echlibra nivelul de aciditate din sol.
Important de spus, încă de la început, că cenușa de la lemnul vopsit ori de la grătar nu trebuie folosită la plante, deoarece conține substanțe toxice.
Cea mai bună perioadă în care puteți folosi cenușa la fertilizarea legumelor este primăvara și toamna. Pentru a avea o cantitate suficienta de cenușă este bine să o colectați pe parcursul iernii.
Cei care vor dori să încerce această metodă trebuie să știe de asemenea că cenușa nu va fi folosită asupra semințelor care germinează și nici peste cele care sunt foarte mici, abia răsărite.
Cenușa trebuie presărată în jurul plantelor, protejând totodată împotriva dăunătorilor.
Acum, să vedem ce plante reacționează bine la acest îngrășământ natural și care nu.
În general, plantele care vor folosi cel mai bine proprietățile cenușei vor fi cele care se dezvoltă pe soluri cu un pH situat între 7 și 8.
De exemplu, cenușa poate fi utilizată pentru rădăcinoase, leguminoase, roșii, rozmarin, anghinare, lavandă. Pe de altă parte, plantele care nu vor tolera acest tip de îngrășământ sunt cele care cresc pe solurile acide, adică mai exact cu un pH situat între 4,5 și 6.
Câteva sfaturi practice: nu lăsați cenușa în aer liber și nu o presărați pe un sol umed sau într-o zi ploioasă, deoarece efectul va fi zero; efectul maxim al cenușei va fi obținut atunci când aceasta este încorporată în sol în stare uscată; cenușa nu este recomandată la culturile sau plantele ornamentale ce necesită un sol acid.
Află aici Cum să elaborați planul de fertilizare la culturile agricole.
