Comisia Europeană a anunţat luni că va investi 90 de milioane euro în 17 proiecte noi de cercetare care contribuie la misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa”, precizând că proiectele vor viza refacerea şi protejarea sănătăţii solului, având drept scop producţia durabilă de alimente sănătoase, protejarea biodiversităţii, consolidarea rezilienţei la schimbările climatice şi contribuţia la obiectivele Pactului verde european.
Proiectele reunesc 314 participanţi din 32 de ţări, inclusiv din România. Pe lângă statele membre ale UE, participă ţări asociate programului Orizont Europa (Israel, Kosovo, Norvegia, Serbia şi Turcia), dar şi ţări neasociate (Regatul Unit, Statele Unite, Canada şi Elveţia). La proiecte participă universităţi, instituţii de cercetare, IMM-uri, întreprinderi, ONG-uri şi autorităţi locale.
Proiectele vor aduce o gamă largă de beneficii pentru refacerea şi protejarea sănătăţii solului până în 2030, cum ar fi:
- crearea unui depozit de cunoştinţe şi date pentru a integra cunoştinţele în materie de cercetare şi inovare privind solul şi sănătatea solului;
- reducerea deşeurilor rezultate din prelucrarea alimentelor şi valorificarea reziduurilor în vederea producerii şi testării unor amelioratori de sol organici şi produse fertilizante;
- furnizarea de indicatori pentru măsurarea biodiversităţii solului şi a serviciilor ecosistemice (de exemplu, agroecosisteme şi ecosisteme forestiere);
- furnizarea de instrumente şi metode de identificare a surselor de poluare a solului şi de îmbunătăţire a punerii în aplicare a gestionării durabile şi rentabile a terenurilor în zonele urbane şi rurale;
- promovarea punerii în aplicare a practicilor agriculturii carbonului, a standardizării metodologiei şi a mecanismelor de certificare pentru contabilizarea carbonului în sol;
- dezvoltarea unui cadru pentru monitorizarea, raportarea şi verificarea eforturilor gestionarilor de terenuri în vederea sechestrării dioxidului de carbon şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;
- elaborarea în comun de materiale, orientări, norme privind programa şcolară şi cursuri de formare privind educaţia în domeniul solului;
- crearea unei structuri de tip ghişeu unic pentru a sprijini, a extinde şi a promova viitoarea reţea de 100 de „laboratoare vii” şi „faruri” din cadrul misiunii „Sol”, care va începe să funcţioneze anul viitor;
- reducerea incinerării, a depozitării deşeurilor şi îmbunătăţirea recuperării nutrienţilor din deşeurile biologice.
Cele 17 proiecte noi au fost selectate de experţi independenţi, în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, care a primit 71 de candidaturi eligibile. Majoritatea proiectelor au început deja. Proiectele vor fi gestionate de Agenţia Executivă Europeană pentru Cercetare (REA). Mai multe detalii privind proiectele, inclusiv bugetul şi beneficiarii, pot fi găsite în prezentarea generală a proiectelor.
Instituite în cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027, misiunile UE reprezintă o nouă modalitate de a oferi soluţii concrete la unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea. Misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa” a fost lansată în septembrie 2021.
Scopul său este de a conduce tranziţia către refacerea şi protejarea solurilor până în 2030. Acest lucru se va realiza prin crearea unei reţele eficace formată din 100 de „laboratoare vii” şi „faruri”, prin finanţarea unui program ambiţios de cercetare şi inovare cu o componentă solidă care vizează ştiinţele sociale, prin dezvoltarea unui cadru armonizat pentru monitorizarea solului în Europa şi prin sensibilizarea cetăţenilor cu privire la importanţa vitală a solului.
Împreună cu Strategia UE privind solul, cu propunerea de directivă privind monitorizarea şi rezilienţa solului (Actul legislativ privind monitorizarea solului), cu Observatorul european al solului (EUSO), cu politica agricolă comună (PAC) şi cu alte evoluţii în materie de politici, misiunea „Sol” face parte dintr-un cadru eficace pentru realizarea ambiţiilor Pactului verde. Aceste acţiuni joacă un rol esenţial în protejarea biodiversităţii, în obţinerea de apă şi alimente sănătoase şi în creşterea rezilienţei la dezastre naturale, cum ar fi incendiile de vegetaţie şi inundaţiile.
