Banca Mondială estimează că preţurile mondiale ale alimentelor vor creşte cu 18% între 2025 şi 2027, instituţia cu sediul la Washington explicând această majorare prin dificultăţile de aprovizionare provocate de războaie, precum şi prin efectele prognozate ale unui fenomen meteo El Nino excepţional în această iarnă, informează AFP.
De asemenea, conform previziunilor sale privind materiile prime de bază, publicate miercuri, Banca Mondială se aşteaptă ca preţurile la energie să crească cu 32% în acest an, urmând a scădea parţial în 2027.
Această creştere este determinată în mare măsură de conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins preţul ţiţeiului Brent, cotaţia de referinţă pe piaţa petrolului, de la o medie de 69 de dolari pe baril în 2025, până la o medie de 91 de dolari pe baril în acest an.
Banca Mondială prognozează că, anul viitor, cotaţiile petrolului vor scădea până la o medie de 79 de dolari per baril, cu condiţia ca războiul împotriva Iranului să nu se reia după alegerile intermediare din SUA, programate pentru 3 noiembrie.
Un astfel de scenariu ar putea împinge cotaţia ţiţeiului Brent la 105 dolari pe baril în 2027 şi ar putea creşte preţurile alimentelor cu încă 12% peste scenariul median.
„Pieţele de materii prime sunt lovite simultan de mai multe şocuri majore”, a subliniat Ayhan Kose, economistul-şef adjunct al Băncii Mondiale, într-un comunicat, menţionând printre posibilele consecinţe riscurile la adresa „securităţii alimentare”.
„Trebuie acordată prioritate protejării celor mai săraci şi sprijinirii ţărilor cu venituri mici, care trebuie să facă deja unei poveri mai mari a datoriilor”, a insistat Ayhan Kose.
Ca o consecinţă a creşterii preţurilor la energie, se preconizează că cererea globală de petrol va scădea cu 2,5% în acest an, ceea ce va compensa o parte din scăderea cu 5,2% a livrărilor de petrol, cel mai accentuat declin din ultimii 40 de ani, cu excepţia anului 2020.
Această scădere a cererii de petrol se clasează pe locul al treilea la nivel istoric, după scăderea din 2020 provocată de pandemia de Covid-19 şi scăderea din 1980, care a urmat crizei ostaticilor din Iran de la sfârşitul anului 1979 şi a declanşat o creştere bruscă a preţurilor petrolului.
Pe lângă aceste materii prime esenţiale, Banca Mondială prognozează şi o creştere a preţurilor în cazul altor materii prime. De exemplu, preţurile la îngrăşăminte ar urma să înregistreze o majorare de 14% în acest an, înainte de a reveni în 2027 la nivelurile observate în 2025.
De asemenea, preţurile metalelor vor înregistra şi ele o creştere puternică, de 25%, în 2026, atingând niveluri record în mai multe cazuri, cum ar fi aluminiul, cuprul şi staniul, în principal datorită cererii venite din partea producătorilor de energie regenerabilă, centrelor de date pentru inteligenţa artificială şi producătorilor de vehicule electrice.
Publicarea acestui raport al Băncii Mondiale vine cu două zile înainte de reuniunea de la Atlanta, Georgia, a miniştrilor Afacerilor Externe din primele 20 de economii ale lumii, o reuniune care se va concentra pe războaieledin Orientul Mijlociu si Ucraina.
