Nectria cinnabarina, cunoscută popular ca ciuperca coral, este un patogen fungic ce afectează numeroși arbori și arbuști.
Denumirea de „ciuperca coral” provine de la pustulele mici, de culoare portocaliu-somon sau roșiatic, ce apar pe scoarța ramurilor moarte sau pe lemnul aflat în declin, având aspect asemănător coralilor.
Aceste fructificații miceliene au dimensiuni de circa 1–2 mm în diametru și pot fi observate în orice perioadă a anului pe lemnul afectat.
De regulă, ciuperca colonizează specii de foioase – unele dintre cele mai sensibile fiind arțarul, castanul, carpenul, fagul, nucul sau teiul – și este întâlnită foarte rar la conifere.
N. cinnabarina poate fi întâlnită pe măr, păr, măr decorativ, dar și pe arțar și coacăz. Din acest motiv, pădurile din jur pot reprezenta o sursă de inocul pentru acest agent patogen.
Pe pomii tineri și viguroși apare rar, pentru că țesutul sănătos este rezistent.
Nectria cinnabarina – simptome
Un semn timpuriu al infecției este uscarea și ofilirea ramurilor tinere. Frunzele de pe ramurile atacate îngălbenesc în timpul verii, se ofilesc și cad prematur.
Adesea, infecția începe la nivelul unui răni (după tăieri, ramură ruptă, cicatrice foliară), de unde ciuperca invadează lemnul.
Pe ramurile sau lăstarii atacați apar zone decolorate – inițial gălbui-cenușii, apoi brun-cafenii – care pot avea formă oval-alungită și pot îmbrăca ca un manșon extremitatea lăstarilor afectați.
Țesutul de sub scoarța infectată devine necrotic, iar la limita cu lemnul sănătos se pot forma cancre ușor adâncite, de formă eliptică.
Pe suprafața acestor zone moarte, după moartea ramurii, ies în evidență mulțimi de puncte mici coralii sau portocalii, adică fructificațiile care poartă sporii fungici.
Uneori, în jurul pustulelor portocalii se observă grupări de puncte roșu-închis, alte fructificații de rezistență ale ciupercii, ce apar în stadiul următor de dezvoltare.
Impactul asupra plantelor și pierderile posibile
Deși Nectria cinnabarina este considerată un patogen slab, prezența sa indică adesea că planta gazdă este deja stresată sau slăbită de alți factori (geruri, secetă, dăunători, alte boli).
Ciuperca atacă cu precădere arborii bătrâni sau debilitați, unde găsește lemn deja pe jumătate mort; din acest motiv, în multe cazuri infecția nu provoacă pierderi majore imediate.
La nuc, de exemplu, uscarea ramurilor cauzată de Nectria este frecventă la exemplarele îmbătrânite, fără a produce pagube economice însemnate.
Totuși, impactul bolii nu este neglijabil: uscarea lăstarilor și ramurilor reduce suprafața foliară activă, slăbește vigoarea plantei și poate diminua producția de fructe în livadă pe termen mediu.
În primăverile următoare, ramurile atacate pot rămâne fără muguri viabili – uneori întregi porțiuni din plantă nu mai înfrunzesc – sau pot prezenta frunziș debil și ofilit.
În plantațiile silvice sau în producția de lemn, infecțiile reduc calitatea și cantitatea masei lemnoase, devalorizând materialul recoltat.
Măsuri de prevenție și bune practici
- Tăieri corecte: evitați rănirea inutilă a pomilor. Efectuați tăierile în perioade uscate și calde, când riscul de infecție este mai mic. Evitați tăierile drastice și pe vreme umedă sau foarte rece.
- Igiena plantației: îndepărtați și ardeți ramurile uscate sau afectate. Ciuperca supraviețuiește pe lemnul mort și poate produce spori ce infectează plantele sănătoase.
- La recoltare, evitați rănirea pintenilor de rod și a inflorescențelor pentru a limita punctele de infecție pentru conidiile produse la sfârșitul toamnei. În lunile de iarnă, îndepărtați ramurile vizibil infectate, acoperite cu sporodochii, iar dacă punctul de infecție se află pe axul central al pomului, luați în considerare eliminarea completă a acestuia.
- Îngrijirea pomilor: asigurați fertilizare echilibrată, irigare corespunzătoare și controlul altor boli și dăunători. Pomii viguroși sunt mai rezistenți la infecții.
- Tratarea rănilor: după tăiere, dezinfectați rănile cu sulfat de cupru 1% sau sulfat de fier 5%, apoi sigilați cu mastic sau vopsea pentru pomi.
Soiuri de măr explicit rezistente la boala provocată de nectria nu există, având în vedere că nu a fost observată la multe varietăți.
Cele care au demonstrat sensibilitate tind să aibă baze mari ale mugurilor de rod grupați. Soiurile sensibile includ Empire, Fuji, Granny Smith, Idared și altele, potrivit Cornell CALS.
Metode de combatere și tratamente recomandate
- Înlăturarea lăstarilor bolnavi: tăiați ramurile afectate la cel puțin 10–20 cm sub zona vizibilă a infecției și distrugeți resturile. Dezinfectați uneltele.
- Tratamente chimice preventive: aplicați fungicide pe bază de cupru (oxiclorură de cupru – Alcupral 50 WP, hidroxid de cupru – Champ 77 WG, soluții tip zeamă bordeleză) în toamnă, la căderea frunzelor, și la sfârșit de iarnă, înainte de pornirea vegetației.
Fungicidele nu vindecă lemnul deja infestat, dar protejează țesuturile sănătoase și rănile noi. Este recomandată rotația substanțelor active și respectarea dozelor și perioadelor de aplicare menționate pe etichetele produselor.
