Situația în care cu câteva săptămâni înainte de recoltare silicvele de rapiță se deschid, iar semințele se scutură pe sol este cunoscută aproape că fiecărui fermier.
Pe lângă pierderi de recoltă (aproximativ 5-10% din total), în următorul an va fi necesar de combătut samurasla răsărită în cultura succesoare.
Care sunt cauzele crăpării silicvelor?
În primul rând, aceasta este o caracteristică a culturii de rapiță, un mecanism natural prin care plantele încearcă să-și asigure continuitatea.
În al doilea rând, coacerea eșalonată a silicvelor duce la faptul că silicvele superioare sunt deja maturizate și pot crăpa, iar cele inferioare încă mai necesită timp pentru maturizare.
În plus, decalajul de umiditate înregistrat noaptea/ziua duce la reducerea rezistenței mecanismelor de prindere a silicvei, astfel aceasta se poate deschide.
În condiții de temperaturi ridicate și vânt puternic pierderile de recoltă au ajuns și la 50-80% în unele cazuri.
În ciuda selecției și dezvoltării hibrizilor cu o rezistență bună la crăpare, fenomenul nu poate fi total evitat, având și alte motive de dezvoltare.
Un factor important de duce la crăparea silicvelor de rapiță, însă pe care fermierul îl poate evita, este alternarioza.
Alternarioza cruciferelor
Alternarioza cruciferelor (produsă de ciuperca Alternaria brassicae) este una dintre cele mai periculoase boli care pot afecta plantele de rapiță.
Factorii ce stimulează dezvoltarea alternariozei:
- prezența umidității pe frunze o perioadă îndelungată de timp;
- temperaturi de +18…+30°C
- umiditate de peste 80%.
Alternarioza este boala ce poate afecta rapița pe parcursul întregii perioade de vegetație, atacând toate organele plantei, inclusiv silicvele.
Inițial, pe frunze (atât partea superioară, cât și inferioară) apar pete circulare de culoare cafenie-brună. În interiorul petelor se pot observa inele circulare.
Simptomele pe silicve se manifestă prin apariția unor pete punctiforme de culoare neagră, înconjurate de zone cenușii.
Silicvele afectate se deformează, se deschid prematur, producând mari pierderi de recoltă.
Alternarioza, netratată la timp, poate duce la pierderi de recoltă de până la 30-50%.
Citește și despre Putregaiul negru al tulpinilor de rapiță.
Un dăunător ce duce la spargerea silicvelor de rapiță este Ţânţarul silicvelor Dasineura brassicae. Larvele se hrănesc cu peretele interior al silicvei, provocând băşicarea acestora.
Silicva se îngălbeneşte şi se sparge înainte de maturizare, iar semințele cad pe sol. Atacul se manifestă mai ales la marginea câmpului.
Cum evităm crăparea silicvelor la rapiță?
Nu trebuie evitate tratamentele realizate în scopul protejării de boli și dăunători. Contra alternariozei pot fi utilizate produse ce au substanța activă difenoconazol: primul tratament – toamna (BBCH 11-18), al doilea – primăvara (BBCH 32-39), sau fluopiram+tebuconazol, tebuconazol – (aceeași perioadă – toamna la formarea a 2-4 perechi de frunze adevărate și primăvara înainte de butonizare) sau altele.
Optați pentru hibrizi ce au o maturizare uniformă a silicvelor și rezistență bună la crăpare.
Stropirea cu adjuvanți ori alte produse cu aproximativ 3 săptămâni înainte de începutul recoltării (în unele cazuri 4-5 săptămâni în dependență de produs), când plantele și silicvele sunt de culoare verzuie-deschisă contribuie la reducerea esențială a pierderilor.
Adjuvanții (inclusiv avem produse admise spre utilizare în agricultura eco) ajută la prevenirea scuturării silicvelor înainte sau în timpul recoltării.
Optați pentru adjuvanți ce permit transpirația apei din plantă, dar previn pătrunderea apei în interiorul țesuturilor, favorizând uscarea naturală a plantei.
Evitați produsele ce acționează similar unui clei aplicat în care silicva nu poate transpira (caracteristicile le găsiți pe produs).
