Prunul este una dintre speciile adaptate, de la care pot obține recolte bune chiar și grădinarii fără experiență. Totuși, o problemă ce poate fi întâlnită este fructificarea slabă sau lipsa acesteia. În acest articol relatăm de ce prunul nu formează fructe sau fructifică slab.
Există mai multe cauze ce pot provoca o fructificare slabă sau lipsa acesteia la prun, iar unele se pot evita chiar de la plantarea pomilor.
Alternanța de rodire
În general, alternanța de rodire este mai frecvent înregistrată la la măr și păr. Însă, în cazul unei supraîncărcări cu recoltă, secete sau alte condiții climatice nefavorabile, specii cum ar fi prunul, vișinul și cireșul la fel pot prezenta alternanță.
Alternanța de rodire la pomi poate să se manifeste prin:
- înflorirea să lipsească primăvara;
- o înflorire abundentă urmată de avortarea în masă a florilor sau căderea ulterioară a fructelor;
- înflorire și legare slabă generală a fructelor.
Alternanța de rodire este influențată de un număr de factori, cum ar fi procesele de creștere și dezvoltare, regulatori de creștere ai plantelor, conținutul de carbohidrați și fructificarea.
În plus, aceasta depinde mult de varietatea cultivată, unele soiuri de prun fiind mai susceptibile, iar altele nu sunt afectate de alternanță.
Solurile sărace, insuficiența nutrienților, tăierea incorectă, normarea greșită a încărcăturii și îngrijirea necorespunzătoare pot afecta gravitatea alternanței de rodire.
Cum reducem impactul alternanței de rodire:
- tăieri moderate, pentru a nu provoca creșteri vegetative excesive;
- utilizarea îngrășămintelor în cantități optime și în perioadele necesare, în special evitarea fertilizărilor excesive cu azot;
- lucrări de îngrăjire făcute la timp și calitativ;
- alegeți soiuri care nu au avut în ascendenții lor tendința spre fructificare intermitentă;
- prevenirea bolilor și combaterea dăunătorilor.
Prunul nu fructifică? Soiuri de prun ce necesită polenizatori
La prun, florile sunt hermafrodite (în general), iar comportamentul lor la polenizare variază. Există soiuri:
- autofertile (Anna Späth, Jojo, Presenta, Topend Plus, Haroma, Joganta, Stanley, Vânăt românesc etc.)
- parțial autofertile (Agen, Blue Frost, Bluefree, Lepotica)
- autosterile (Rivers timpuriu, Renclod Althan).
Multe soiuri de prun au nevoie de soiuri polenizatoare. Deci, este important să alegeți soiurile potrivite la plantare. Selectați cei mai buni polenizatori pentru fiecare soi.
Amplasarea soiurilor în parcelă trebuie făcută cu atenție, soiurile androsterile fiind combinate cu cel puțin două soiuri bune polenizatoare.
De exemplu, BLUE FROST (Artevos) este un soi de prun parțial autofertil, necesită polenizatori cum ar fi Hanita, Haroma, Katinka, Jofela.
Pentru soiul de prun Topfive polenizatori buni sunt considerate soiurile Mirabelle, Nancy, Cacaks Schone.
Tophit Plus este la fel parțial autofertil, se recomandă polenizarea încrucișată, polenizatori buni fiind Juna, Katinka, Hanka, Cacaks Schöne, BLUE FROST, Presenta, Topend Plus.
Important! Polenizarea între soiuri poate să nu fie eficientă pe vreme ploioasă, deoarece insectele care polenizează plantele nu sunt active pe vreme nefavorabilă.
Citiți mai multe despre Soiuri de prun pentru o perioadă lungă de recoltare.
Vremea nefavorabilă
Unele soiuri de prun înfloresc timpuriu și ar putea fi afectate direct de înghețurile de primăvară. Acest lucru se întâmplă adesea în luna aprilie, uneori începutul lunii mai.
Daunele frecvente provocate de îngheț, de exemplu afectarea lăstarilor tineri slăbesc foarte mult pomii, ceea ce duce la scăderea randamentelor.
Prunul nu rodește bine atunci, când vara este prea uscată sau foarte ploioasă. Este imposibil să influențați vremea, așa că nu puteți decât să acordați prioritate soiurilor adaptate.
Acestea sunt mai rezistente la condițiile meteorologice nefavorabile dintr-o anumită regiune.
Boli și dăunători pot provoca căderea prunelor, fructificarea slabă
Un pom bolnav este incapabil să formeze un număr mare de fructe sănătoase. Frecvent, prunul are o fructificare slabă dacă este afectat de clasterosporioză (Clasterosporium carpophilium) sau de monilioză (Monilinia spp.).
Pentru a preveni dezvoltarea acestor boli, în timpul sezonului de vegetație este necesar să se facă tratamente preventive.
În condiții de grădină, pentru prevenirea dezvoltării bolilor se pot face tratamente cu produse cum ar fi Zeama bordeleză. De asemenea, este important să se colecteze periodic fructele mumificate și frunzele căzute și să se ardă.
Dacă mugurii cad înainte de a se deschide sau cad ulterior prunele, posibil de bină să fie dăunătorii.
La prun, există câțiva dăunători importanți care pot provoca căderea fructelor. Cei mai avari dăunători ai prunelor sunt: viermele prunelor (Cydia funebrana), viespea neagră și viespea galbenă a prunului numite și viespi cu ferăstrău (Hoplocampa spp.), viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri).
Împotriva dăunătorilor va ajuta afânarea solului în jurul pomilor, utilizarea benzilor de prindere a dăunătorilor, a capcanelor și tratamentele realizate la timp.
Citiți mai multe despre De ce cad prunele înainte de coacere: cauze, combatere.
Plantarea necorespunzătoare
Atunci când plantați pomii, este important să nu îngropați coletul, altfel pomii vor stagna în creștere, iar productivitatea va fi afectată.
Iluminare insuficientă
Prunul are cerințe modeste față de lumină. Cu toate acestea, în zonele și pe expoziţiile nordice, lumina și implicit căldura, devin insuficiente pentru unele soiuri mai exigente la lumină (Nectarina roșie, Stanley, ș.a.).
În aceste condiţii, pomii devin mai sensibili la ger, producţia este mai mică, fructele sunt mici, mai slab colorate, cu un conţinut redus de zaharuri și deci cu gust mediocru.
Când pomii sunt plantați la umbra casei, lângă arbori înalți, în spatele gardurilor solide înalte, prunii nu au lumină. Prin urmare, prunii ar trebui să fie plantați numai în zone însorite.
Căderea fiziologică a fructelor
Un alt fenomen frecvent întâlnit la prun este căderea fiziologică a fructelor. Căderea fiziologică a fructelor începe imediat după fecundare și poate ajunge până la maxime în iunie.
În anii favorabili, aceasta este mai accentuată, pomul reglându-și în mod natural cantitatea de fructe pe care o poate hrăni și duce la maturitate.
Căderea prematură a fructelor are loc în lunile următoare și poate să dureze până la recoltare. Prunul este o specie la care căderea prematură se manifestă în măsură mai mică decât, de exemplu, la măr și păr.
Căderea fiziologică a prunelor are loc în trei etape:
- imediat după scuturarea petalelor, di lipsa polenizării sau a polenizării incomplete, condiții nefavorabile.
- căderea din iunie care poate fi influențată de lipsa nutriției corespunzătoare, încărcătura prea mare de fructe, secete prelungite, atacul de boli sau dăunători;
- căderea prematură, cu puțin timp înainte de recoltare, determinată de accidente sau atacuri intense de dăunători, adesea de boli, viroze (plum-pox) și altele.
Pentru a ajuta pomul să formeze fructe mature, trebuie să încercați să îi oferiți condiții confortabile.
Nu uitați, prunul are nevoie de tăieri de întreținere și fructificare, diferențiate în funcție de soi, structura plantație, vârsta pomilor, încărcătura cu muguri de rod și o întreținere adecvată pentru a oferi recolte stabile și de calitate.