20 C
București
vineri, 14 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCastravetele amar sau momordica – beneficii, cultivare

Castravetele amar sau momordica – beneficii, cultivare

Castravetele amar (Momordica charantia L.) numit popular momordica este o plantă legumicolă, originară din zonele tropicale și subtropicale cultivată pentru fructele sale comestibile. În faza imatură, acestea sunt folosite la tocănițe, murături sau crude în salate, la fel ca și castraveții.

În acest articol vom explica mai multe despre:

  • Descriere botanică a castravetelui amar;
  • Castravetele amar – cerințe față de mediu;
  • Producerea răsadului de castravete amar;
  • Plantarea răsadurilor de castravete amar în câmp deschis;
  • Recoltarea fructelor și semințelor de castravete amar;
  • Boli și dăunători la castravetele amar;
  • Castravete amar – beneficii.

Descriere botanică a castravetelui amar

Momordica charantia L. este o plantă anuală cățărătoare sau târâtoare, cu tulpini de până la 5 m lungime. Tulpinile sunt crestate, glabre sau păroase și poartă tendoane simple. Frunzele sunt simple, dispuse altern, pe pețioluri lungi de 1,5-7 cm.

Limbul frunzelor poate fi glabru sau pubescent, adânc palmat, cu o lățime de 2,5-10 cm și o lungime de 3-12,5 cm.

Florile sunt solitare, unisexuate, purtate la axila frunzelor, regulate, pentamere, de până la 2 cm lungime, de culoare galben pal până la galben-portocaliu, sunt polenizate de insecte. Florile masculine se deosebesc de cele feminine.

Fructul la castravetele amar este alungit, pendulant, larg ovoidal, cu o lungime de până la 11 cm și 4 cm în diametru (unele soiuri ajung până la 45 cm × 9 cm).

Fructele imature la momordică sunt de culoare verde, apoi la maturitate devin portocalii, iar suprafața poate fi netedă sau spinoasă.

La coacerea deplină se desfac pentru a elibera semințele învelite într-o pulpă roșie lipicioasă. Semințele sunt alungite, cu dimensiunile de 10 mm × 5 mm, aplatizate, albe sau maro. Fructele tinere pentru consum apar la 70-90 zile și devin mature la 100-110 zile.

Ar putea să te intereseze și Ce sunt bamele, cum se cultivă și îngrijesc

Castravetele amar – cerințe față de mediu

În habitatul său natural momordica crește de la nivelul mării până la peste 1300 m altitudine, în locuri unde temperaturile medii anuale minime pot fi de până la 12,5°C, iar precipitațiile anuale de 480 mm.

Planta de castravete amar are nevoie de lumina directă a soarelui și de o bună aerisire, pentru a asigura acestea are nevoie de un sistem de suport. La alegerea locației potrivite pentru plantarea castravetelui amar trebuie să se țină cont de factorii de mediu limitativi.

Lumina. După cum s-a menționat mai sus castravetele amar are nevoie de locuri bine iluminate pe parcursul a 12-14 ore zilnic.

Temperatura este un factor important pentru o bună creștere a castravetelui amar, optimumul fiind de 18-30° C. La temperaturi mai joase de 3° C, planta este afectată de îngheț.

Solul potrivit pentru castravetele amar este cel fertil, bine drenat, argilo-nisipos cu un pH optim de 5,8-6,4, însă tolerează variații mai mari ale pH-ului, de la 4,5 până la 8.

Necesarul de apă este sporit, fiind binevenit un sistem de irigare pentru a menține solul reavăn. Însă excesul de apă poate duce la putrezirea rădăcinilor. Din cauza lipsei de apă înflorirea va întârzia, iar fructele vor fi reduse.

Producerea răsadului de castravete amar

Perioada lungă de vegetație și necesarul de căldură a castravetelui amar impun producerea răsadurilor începând cu primăvara devreme, pentru a reuși să se obțină recolta.

Semințele de momordica, recoltate de la fructele ajunse la maturitate, au o rată de germinare  mare și pot fi folosite pentru producerea noilor plante.

Acestea au o coajă destul de densă, de aceea se recomandă înmuierea într-o soluție slabă de mangan cu 24-48 ore înainte de plantare. Se recomandă încorporarea semințelor la adâncimea de 1,5-2 cm în ghivece de plastic sau turbă cu diametrul de până la 10-15 cm, umplute cu un amestec nutritiv fertil.

Imediat după plantare, acestea trebuie udate cu apă călduță, iar apoi nu se udă timp de 2-3 zile. Până la răsărire ghivecele pot fi acoperite cu peliculă.

Perioada optimă pentru plantarea semințelor este sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie.

Plantulele tinere apar în 15-20 zile la o temperatură de +23-26° C. Răsadurile trebuie protejate de curenți de aer și schimbări bruște de temperatură, iar solul din ghivece se menține moderat umed și cald.

Plantarea răsadurilor de castravete amar în câmp deschis

Înființarea culturii de momordica în câmp deschis, în regiunea noastră, se face începând cu prima decadă a lunii mai, când pericolul de îngheț a dispărut, iar temperatura depășește 15o C mai multe zile consecutiv.

În această perioadă răsadurile sănătoase și bine dezvoltate trebuie să aibă deja formate 5 frunze adevărate. Se plantează la distanța de 40-60 cm pe rând și 120-150 cm între rânduri. După posibilitate, substratul de pe rădăcină se păstrează intact.

După plantare, se recomandă instalarea unui sistem de suport pentru palisarea castravetelui amar, cele mai practice și mai des utilizate fiind plasele pentru castraveții obișnuiți.

Copilitul la momordica este absolut necesar, deoarece florile feminine apar mai sus de primele 10 noduri, astfel de pe tulpina principală se înlătură lăstarii secundari pe porțiunea 50-70 cm, începând de la bază.

Recoltarea fructelor și semințelor de castravete amar

La 5-6 săptămâni după începutul înfloririi, apar primele fructe. Recoltarea se realizează înainte ca acestea să fie foarte mari (maturitatea de consum), deoarece cu cât fructele avansează în creștere, cu atât sunt mai amare.

Fructele se recoltează la fiecare 2-3 zile, aceasta stimulând dezvoltarea de noi lăstari fructiferi.

Pentru a obține semințe ce vor fi utilizate la înființarea unei noi culturi, se lasă fructe pe cele mai sănătoase plante pentru coacere fiziologică. Când fructul este complet copt, se deschide singur și semințele pot fi colectate cu ușurință.

Boli și dăunători la castravetele amar

La fel ca și rudele apropiate (castravete, dovleac, pepene roșu, pepene galben) din familia Cucurbitaceae, castravetele amar este atacat de boli și dăunători.

Cele mai frecvent întâlnite boli sunt: mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis), făinarea castraveților (Shaerotheca fuliginea) și fuzarioza (Fusarium oxysporum).

V-ar putea plăcea și articolul despre cauzele ofilirii frunzelor la castraveți, disponibil aici.

Printre dăunători se remarcă afidele.

Castravetele amar – utilizări și beneficii

Planta este utilizată pe scară largă în medicină, în special, fructele necoapte, semințele și părțile aeriene au fost folosite în diverse părți ale lumii pentru tratarea diabetului.

Compușii responsabili de principiul hipoglicemiant din Momordica charantia sunt glicozidele steroidiene și alcaloizii. În urma cercetărilor, frunzele și lăstarii au demonstrat efecte antihelmintice.

De asemenea, prezintă o sursă importantă de nutrienți, astfel 100 g de castravete amar crud conține 4 g de carbohidrați, 2 g de fibre, 93% din doza zilnică recomandată de vitamina C, 44% de vitamina A și doar aproximativ 20 de calorii.

Mai conțin folați esențiali pentru creștere și dezvoltare, precum și cantități mai mici de potasiu, zinc și fier. Acest fruct este o bună sursă de catechine, acid galic, epicatechine și acid clorogenic, compuși antioxidanți puternici care contribuie la protejarea celulelor împotriva îmbătrânirii.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Fertilizarea tomatelor – sfaturi și perioade recomandate

Tomatele se bucură de o popularitate mare la cultivare,...
‹ adv ›

Umeri verzi la tomate – cauze, cum evităm problema

Umerii verzi la tomate este un fenomen destul de frecvent întâlnit la cultivarea acestei culturi, care poate avea mai...

Fertilizarea ardeiului – perioade importante, sfaturi

Ardeiul dulce e o cultură tot mai apreciată de către consumatori, astfel că fiecare legumicultor își dorește, fără îndoială,...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole