13.6 C
București
joi, 4 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleAlertă dăunători și patogeni în culturile de rapiță din zona de vest...

Alertă dăunători și patogeni în culturile de rapiță din zona de vest a României

Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoara aduce în atenția dumneavoastră informații importante despre dăunătorii și patogenii prezenți în culturile de rapiță din vestul României în luna noiembrie 2023.

Condițiile climatice ale toamnei 2023 au influențat pozitiv dezvoltarea unor patogeni și dăunători din culturile de rapiță din zona de vest a țării noastre (precipitații, umiditate relativă și temperaturi mai ridicate).

Ultimele controale fitosanitare efectuate în culturi de rapiță de pe teritoriul județului Timiș au pus în evidență prezența următoarelor organisme dăunătoare: larve de Helicoverpa armigera (cu densități destul de ridicate în unele sole, atac generalizat), larve, coconi și adulți de Plutella xylostella (molia verzei), afide (identificate ca fiind Myzus persicae, atac masiv, generalizat, mai puternic pe marginea culturilor), larve de Delia radicum în rădăcinile plantelor de rapiță (mai ales la marginea culturilor), Erisiphe cruciferarum (făinarea rapiței, atac generalizat în unele sole).

Dintre dăunătorii amintiți, Helicoverpa armigera ne surprinde și în acest an, deși numărul de capturi la capcanele cu feromoni au fost mai scăzute comparativ cu anul 2022. Anul trecut, larvele de Helicoverpa armigera din generațiile III, posibil și IV (conform curbelor de zbor și al numărului mare de indivizi capturați până târziu în toamnă) au atacat agresiv culturile de rapiță deoarece porumbul era uscat din cauza secetei.

În acest an, nu m-aș fi așteptat să văd larve de Helicoverpa armigera prin rapiță la data de 01.11.2023. Asta înseamnă că, în unele zone din Timiș, generația de toamnă s-a dezvoltat, existând sole unde atacul este generalizat iar densitatea larvelor este de aproximativ 2 – 4/m2.

Creșterea populațiilor de Helicoverpa armigera în Banat se datorează modificărilor climatice (creșterea temperaturilor vara și toamna), sistemelor agricole moderne bazate pe monocultură și rotațiilor scurte dar și fecundității și mobilității ridicate a dăunătorului. Rapița este o gazdă minoră pentru acest dăunător.

Pe lângă Helicoverpa armigera, prin culturile de rapiță se observă la începutul lunii noiembrie larve, coconi și fluturi de Plutella xylostella. Molia verzei este un dăunător important al cruciferelor cultivate, mai ales la varză, conopidă, rapiță, muștar etc.

Fermierii ar trebui să își verifice câmpurile de două ori pe săptămână, mai ales că, în ultimii ani, Plutella xylostella este nelipsită din culturile de rapiță atât toamna cât și primăvara (are trei generații în condițiile României).

Controalele trebuie făcute în cel puțin cinci puncte din parcelă, verificându-se măcar 0,1 m2 (se vor număra larvele de pe această suprafață). La rapiță pragul economic de dăunare la care ar trebui efectuat un tratament este de 20 – 30 larve/m2 (după „Canola Encyclopedia”, 2015). Mai multe despre acest dăunător într-un viitor articol.

În această toamnă, de parcă nu erau suficienți dăunători la rapiță, s-a instalat și un patogen pe care îl văd mai rar toamna. Dacă ne-am obișnuit să vedem pe frunze pete produse de Phoma lingam toamna, iată că acum vedem pete pâsloase, făinoase pe ambele părți ale frunzelor de rapiță.

În unele sole verificate, atacul produs de Erisiphe cruciferarum era generalizat. Aproape că nu era o plantă fără micelii. Intensitatea sau virulența atacului m-a îngrijorat puțin. Dacă vom avea parte de o primăvară ploioasă în anul 2024 s-ar putea să avem probleme din cauza făinării, știut fiind că, atacul din timpul formării silicvelor este foarte periculos pentru recoltă.

Făinarea rapiței este severă în condiții de umiditate ridicată și temperaturi cuprinse între 15 – 20 grade C. În astfel de condiții, toate organele plantei sunt acoperite de miceliile albe, dense cu aspect făinos, pulverulent.

În anul 2019, ne-am confruntat în Banat cu o infecție puternică produsă de fungul Erisiphe cruciferarum în perioada când silicvele erau formate (a fost o primăvară ploioasă). Controlați culturile și funcție de intensitatea și frecvența de atac, decideți efectuarea unui tratament.

Tratamentele trebuie efectuate doar cu produse omologate și când temperaturile trec de 5 grade C. Și despre acest patogen, vom reveni cu informații mai amănunțite în următoarea perioadă.

O mare problemă în această toamnă sunt afidele prezente în culturile de rapiță din vestul țării. La o primă identificare este vorba de Myzus persicae. Nu am văzut încă Brevicoryne brassicae.

Afidele trebuie întotdeauna investigate cu mare atenție deoarece foarte ușor se pot face confuzii. Aduc în atenția dumneavoastră agresivitatea atacului de afide la rapiță. Nici o frunză fără colonii de afide în acest an.

În solele verificate la 01.11.2023, partea inferioară a frunzelor de rapiță era ocupată în întregime de zeci de colonii de afide. La plantele mai mici, frunzele erau deja îngălbenite și se uscau.

Din păcate, atacul de afide în solele verificate era generalizat, cu o densitate mai mare pe marginile culturii. Este bine să nu neglijați combaterea acestui dăunător deoarece este vector pentru virusuri. Iar virusurile pot produce pagube importante în producție. Dacă constatați atac masiv este bine să interveniți cu un insecticid omologat.

Bibliografie:

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Alertă! Este necesară monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță

Suntem la sfârșitul lunii februarie 2023 iar temperaturile vor...
‹ adv ›

Gărgărița semințelor crucifere – prezentă în cultura de rapiță

La această dată, culturile de rapiță arată destul de bine, având în vedere contextul climatic actual. Timpul răcoros a...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole