Directorul cancelariei prefectului judeţului Mureş, Mara Togănel, susţine că reluarea producţiei de îngrăşăminte pentru agricultură de către combinatul Azomureş va duce la redresarea creşterii economice reale a judeţului, aflat pe penultima poziţie la nivel naţional ca urmare a întreruperii producţiei pe fondul preţurilor ridicate la gazul metan.
„În anul 2022, judeţul Mureş a fost penultimul judeţ din România la creştere economică reală. Motivul principal l-a constituit întreruperea funcţionării combinatului Azomureş. Din octombrie va fi reluată producţia la Azomureş. Este o veste îmbucurătoare atât pentru industria mureşeană, cât şi pentru principalii beneficiari: fermierii români.
Cel mai important producător de îngrăşăminte din România furniza 50% din îngrăşămintelele utilizate în fermele româneşti, fiind şi un contribuitor important în lanţul de aprovizionare din zona agricolă a României. Cred că în aceşti parametri este corect să analizăm funcţionarea Azomureş”, a declarat, Mara Togănel (PNL), fost prefect al judeţului în perioada ianuarie 2020-iulie 2023.
Mara Togănel a precizat că, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), judeţul Mureş se situează în coada clasamentului la capitolul creştere economică reală, alături de Tulcea, Galaţi, Mehedinţi şi Suceava.
Potrivit statisticilor INS, cea mai mică creştere economică reală s-a înregistrat în judeţul Tulcea, cu 0,1% creştere economică reală şi 12 miliarde de lei PIB, apoi Mureş, cu 0,1% şi 30 miliarde lei PIB, Mehedinţi cu 0,2% şi 11 miliarde lei PIB, Galaţi cu 0,4% şi 24 miliarde lei PIB şi Suceava cu 0,6% şi 26 miliarde lei PIB.
Directorul general al Azomureş, Josh Zacharias, a anunţat, în urmă cu câteva zile, că societatea a încheiat contracte de achiziţionare de gaze naturale, care permit reluarea producţiei de îngrăşăminte la 50% din capacitatea totală a fabricii, începând cu luna octombrie 2023.
Intenţia companiei, spunea Josh Zacharias, este de a menţine în funcţiune producţia de Amoniac (gazul fiind materie primă), precum şi instalaţiile de produs finit NPK, Azotat de Amoniu şi Nitrocalcar, atât timp cât condiţiile o permit, ţinând cont că volatilitatea pieţelor pentru gaze şi îngrăşăminte este încă la cote istorice.
Potrivit conducerii, platforma Azomureş produce amoniac (produs intermediar pentru fabricarea îngrăşămintelor) în două instalaţii similare, iar repornirea fabricii Amoniac III şi a instalaţiilor conexe vor permite fabricarea unei cantităţi importante de îngrăşăminte pentru fermierii din România care pregătesc culturile din noul sezon agricol.
„Azomureş şi îngrăşămintele joacă un rol vital în economia românească, conectând cele două mari sectoare ale energiei şi agriculturii. Am avut un dialog continuu cu Guvernul României şi în special cu ministerele Economiei, Energiei şi Agriculturii pentru a identifica cele mai bune soluţii care să ne permită să ne reluăm pe deplin activitatea într-un mod sustenabil.
Nu am ajuns unde ne-am propus, dar acesta este un pas important înainte şi credem că, prin continuarea dialogului, ne vom asigura că Azomureş ajunge la 100% din capacitate şi contribuie la ambiţia Guvernului de a creşte volumul mărfurilor produse în România, de a asigura locuri de muncă pentru români, de a îmbunătăţi balanţa comercială şi, în cele din urmă, să vedem contribuţia la bugetul de stat într-un mod productiv”, a spus Josh Zacharias, vineri, într-o conferinţă de presă.
Capacitatea totală de producţie a platformei industriale Azomureş este de 1,6 milioane de tone, din care 80 – 85% sunt destinate pieţei agricole româneşti.
