25.3 C
București
sâmbătă, 25 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleMinisterul Mediului: România va susţine la Consiliul de Mediu noul Regulament european...

Ministerul Mediului: România va susţine la Consiliul de Mediu noul Regulament european pentru restaurarea naturii

România va susţine, la Consiliul de Mediu din 20 iunie, noul Regulament pentru restaurarea naturii, propus de Comisia Europeană (CE), a transmis, luni, într-un comunicat de presă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

„Măsurile care se vor propune ar trebui să acopere cel puţin 20% din suprafeţele terestre şi marine ale UE până în 2030, respectiv toate ecosistemele care necesită restaurare până în 2050. În ceea ce priveşte România, ţara noastră este una dintre cele bogate state UE în ceea ce priveşte biodiversitatea, ceea ce presupune şi o responsabilitate pe măsură. Este nevoie să fie implicate comunităţile locale în acţiuni de restaurare a naturii, acolo unde a fost degradată”, a declarat ministrul Barna Tanczos.

Pe data de 20 iunie 2023, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Miniştrilor Mediului din Uniunea Europeană (UE), în cadrul căreia se va discuta despre Regulamentul pentru restaurarea naturii – ce reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii şi vizează obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate.

„Propunerea vizează refacerea ecosistemelor, a habitatelor şi a speciilor din zonele terestre şi maritime ale UE, pentru a permite recuperarea durabilă şi pe termen lung a biodiversităţii, va contribui la realizarea obiectivelor UE de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la schimbările climatice, îndeplinirea angajamentelor internaţionale.

Astfel, prin această propunere se stabileşte un obiectiv general (overarching objective) pentru a contribui la: restaurarea continuă a naturii, pe termen lung şi susţinută, în zonele terestre şi marine ale UE prin restaurarea ecosistemelor care se află într-o stare precară; îndeplinirea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi la îndeplinirea angajamentelor internaţionale”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit ministerului de resort, ţintele propuse se bazează pe zone (tendinţe) sau pe indicatori, întrucât este necesar un mix de abordări pentru a acoperi tipurile de ecosisteme avute în vedere. Propunerea nu impune obligaţii directe proprietarilor de terenuri, pădurarilor, fermierilor sau pescarilor, ci doar statelor-membre.

„Măsurile propuse pentru îndeplinirea ţintelor vor necesita îmbunătăţiri ale practicilor agricole şi de gestionare durabilă a pădurilor, cu schimbări strâns legate cu obiectivele din Strategiile UE privind biodiversitatea şi Farm to Fork. Cadrul de implementare este dat de planurile naţionale de restaurare (PNR), care vor trebui prezentate în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a Regulamentului şi care va include măsurile care să contribuie la atingerea ţintelor respective.

Regulamentul prezintă o deosebită importanţă şi relevanţă pentru România, în contextul în care acesta reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii şi vizează obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate. România apreciază eforturile Preşedinţiei suedeze pentru găsirea unui compromis pe acest dosar important şi sensibil din punct de vedere politic pentru toate Statele Membre, care să răspundă îngrijorărilor exprimate de acestea pe parcursul negocierilor. Apreciem că textul propus este echilibrat şi reprezintă o bază bună pentru obţinerea unui acord”, notează MMAP.

În acest sens, reprezentanţii Ministerului Mediului subliniază că „sugestiile de compromis ale Preşedinţiei suedeze oferă Statelor Membre flexibilitatea de a decide asupra măsurilor de restaurare necesare pentru toate tipurile de habitate în funcţie de circumstanţele naţionale”.

„Referitor la nedeteriorare, recunoaştem beneficiile acesteia pentru a ne asigura că restaurarea este o procedură eficientă din punct de vedere al costurilor şi progresivă, precum şi necesitatea de a asigura investiţii durabile, care să protejeze ecosistemele sănătoase pe termen lung, cu beneficii atât socio-economice, cât şi de mediu.

Eforturile de acţiune în zonele din afara Natura 2000 vor reprezenta însă o mare provocare, dar şi o povară semnificativă în ceea ce priveşte nedeteriorarea. Totodată, având în vedere resursele materiale şi umane necesare pentru implementarea acestui regulament, România consideră necesară propunerea de a include în textul de compromis a unui articol legat de evaluarea şi asigurarea surselor de finanţare”, susţine sursa citată.

  • Citește despre ->
  • MMAP
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Fechet: SUMAL va beneficia de servicii de analiză în timp real, bazate pe Inteligenţa Artificială

Ministerul Mediului va apela la servicii bazate pe Inteligenţa...
‹ adv ›

Ministrul Mediului: În Sahara Olteniei, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile

Sahara Olteniei pierde anual 1.000 de hectare de terenuri arabile, iar acest lucru nu poate fi combătut decât prin...

Strategia pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră a fost aprobată

Strategia pe Termen Lung (STL) a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care are ca...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole