21.8 C
București
miercuri, 19 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleIonel Burtea, Abund Berry: Am adus 15 muncitori din Nepal și mai...

Ionel Burtea, Abund Berry: Am adus 15 muncitori din Nepal și mai urmează alții 25

Pe măsură ce fenomenul migraționist continuă să afecteze companiile din România care rămân, astfel, fără forță de muncă, țara noastră continuă să importe atât muncitori calificați, cât și necalificați din alte țări. Și producătorul de fructe de pădure Abund Berry resimte din plin deficitul de personal, motiv pentru care a luat decizia de a importa forță de muncă de pe piețele non-UE.

„Am adus 15 de muncitori din Nepal și vor și alții, în total până la 40. Deficitul de forță de muncă este un fenomen care a început acum șapte-opt ani. Puțini s-au uitat în zona de migrare a forțe de muncă în vest. Toată lumea se plânge, vorbim de oameni care stau, de ajutor de șomaj, dar din propria experiență, aceia sunt oameni necalificați. Sunt ajunși la o vârstă și nu mai înțeleg și nu mai au imboldul acela de a face o profesie și de a merge cu drag la muncă. Ca antreprenor mai mult te chinui. Am avut o perioadă în care am insistat să recrutez și să am angajați din mediul local. O pot numi chiar o zona de masochism local”, a declarat Ionel Burtea, fondator și CEO Abund Berry, producător de fructe de pădure care a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 35,7 milioane de lei și un profit net de 2,8 milioane de lei, conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice.

Antreprenorul atrage atenția că migrația nu este un fenomen specific generației tinere, mobilitatea fiind un proces care se petrece deja din toate timpurile. Ionel Burtea spune că muncitorii străini care vin să lucreze în România au un scop precis și sunt motivați să lucreze la fel cum sunt românii care pleacă în străinătate să muncească.

În ceea ce privește transferul către generațiile viitoare, CEO-ul Abund Berry spune că vede schimbări pozitive și se arată optimist cu privire la agricultra din următoarele decenii.

„Sunt multe lucruri care sunt ciclice și e un proces. Uitându-mă retrospectiv la oamenii în vârstă, văd predări de ștafetă și tânăra generație care vine din urmă (sunt businessuri care există și de trei generații) cu schimbări total diferite, vedem mentalități diferite. Agricultura viitorului eu o descriu ca o oportunitate. E foarte important să vedem dinamica domeniului și rapiditatea cu care se mișcă activitatea”, a mai completat Ionel Burtea, fondator și CEO Abund Berry, afacere pornită încă de când acesta se afla pe băncile facultății.

În 2019, aproximativ 9.700.000 de români trăiau în afara granițelor României, în vreme ce în 2022, sunt circa 4 milioane de români care au ales calea străinătății. După scăderea natalității, fenomenul de emigrare constituie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării și un factor care împinge deficitul de forță de muncă la cote tot mai mari.

Pentru 2023, în România vor putea munci un număr de 100.000 de cetățeni străini, un număr similar cu cel de anul trecut și cel mai mare de până acum, de altfel.

‹ adv ›

1 COMENTARIU

  1. Aduceți forță de munca din tote tarile gen Nepal,prost plătiți dar care .ai târziu sau mai devreme i-si vor cere drepturile ca națiune conlocuitoare!

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

Răzvan Ghenu, ARGGO: Mulți și-au luat utilaje deștepte, dar care nu sunt folosite la capacitate maximă

De la inteligența artificială, internet of things sau robotică, fermierii și companiile agricole au în prezent numeroase soluții digitale...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole