Proiectul prezentat de Sarah Wiener (Grupul Verzilor/ Alianța Liberă Europeană), eurodeputat și raportor al Parlamentului European, subliniază faptul că reducerea obligatorie a utilizării pesticidelor și a riscurilor va fi asociată cu costuri și sarcini administrative considerabile pentru statele membre, inclusiv sprijin pentru agricultori, formare și remunerarea consilierilor.
În situația actuală, Comisia a propus ca sursele de finanțare pentru această propunere să provină în totalitate din Politica Agricolă Comună (PAC). Cu toate acestea, actualul sistem de subvenții agricole al UE nu permite plata fondurilor atunci când este vorba de cerințe similare cu cele prevăzute în noile norme propuse de UE privind pesticidele pentru gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM).
Acesta este motivul pentru care, în luna iulie, Executivul a propus o modificare fără precedent a PAC, astfel încât finanțarea pentru combaterea integrată a dăunătorilor să facă parte din cheltuielile PAC timp de cinci ani – chiar dacă, în termeni practici, această modificare nu va duce la o infuzie de noi fonduri.
Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM – Integrated Pest Management) este o strategie care se bazează pe ecosistem și care se concentrează pe combaterea dăunătorilor prin prevenirea pe termen lung a pagubelor produse de aceștia printr-o combinație de tehnici aplicate într-o ordine ierarhică pentru a evita pe cât posibil utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor.
Deși aplicarea principiilor IPM este deja o parte obligatorie a Regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR), acțiunile s-au desfășurat lent, iar sprijinul lipsește cu desăvârșire, potrivit Curții de Conturi a UE, care a concluzionat în februarie 2020 că progresele înregistrate în ceea ce privește măsurarea și reducerea riscurilor asociate au fost limitate.
Ce propune Sarah Wiener
În raportul său, dna Wiener recunoaște faptul că acțiunile necesare pentru reducerea utilizării pesticidelor ar putea să nu fie acoperite suficient de cheltuielile PAC și, prin urmare, sunt necesare soluții alternative.
Subliniind că un buget adecvat este crucial pentru punerea în aplicare a SUR, eurodeputatul propune ca țările UE să introducă o impozitare a produselor de protecție a plantelor bazată pe riscuri, fie prin contribuții din partea comercianților cu amănuntul, fie prin penalități, pentru a se asigura că resursele financiare sunt puse la dispoziția autorităților competente.
Această taxă pe pesticide ar urma să alimenteze un fond de stat care ar putea fi folosit pentru a promova punerea în aplicare și adoptarea gestionării integrate a dăunătorilor și pentru a face ca măsurile aferente să fie mai atractive pentru fermieri, de exemplu prin acordarea de compensații pentru pierderile de venit.
Raportul susține că înființarea unui astfel de fond ar duce automat la o reducere a utilizării pesticidelor, asigurând în același timp resursele financiare pentru punerea în aplicare a planurilor și o despăgubire corespunzătoare pentru agricultori.
În plus, principiul poluatorul plătește ar trebui să fie încorporat și în măsurile fiscale, potrivit raportului, în conformitate cu cererile cetățenilor europeni.
Modele europene Conceptul acestei noi taxe la nivelul UE este inspirat de modelul danez de impozitare, care, potrivit unui studiu recent din revista științifică Nature, este considerat un exemplu de succes, ce a reușit să reducă ponderea pesticidelor în această țară cu 18% între anii de dinaintea introducerii taxei (în 2012 și 2013) și 2016 și 2017.
Pentru a evita orice perturbare a pieței interne a UE, raportorul propune ca normele privind impozitarea pesticidelor să fie armonizate, pentru a contribui la colectarea de fonduri pentru punerea în aplicare a regulamentului și pentru a plăti compensații agricultorilor.
În acest scop, raportorul a solicitat executivului UE să prezinte un raport care să analizeze diferitele posibilități de a introduce taxe sau impozite pe pesticide bazate pe riscuri în toate statele membre ale UE sau la nivelul UE și să prezinte o propunere legislativă.
Raportul ar putea suferi încă o serie de modificări pe parcursul procesului de găsire a unor soluții de compromis între diferitele grupuri politice și comisii parlamentare, dar oferă o imagine de ansamblu a poziției Parlamentului și a ceea ce ar putea fi poziția sa în cadrul discuțiilor interinstituționale cu Comisia și statele membre.
Pentru a încheia un acord final, Parlamentul European va trebui să înceapă negocierile cu miniștrii statelor membre ale UE, dar aceștia au insistat recent asupra necesității unei evaluări suplimentare a impactului, pe fondul îngrijorărilor legate de lipsa de date care să susțină propunerea Comisiei.
Această cerință a miniștrilor a fost criticată de grupurile ecologiste și considerată drept o tactică de amânare. În cadrul unui eveniment recent privind propunerea SUR, directorul adjunct al serviciului de siguranță alimentară al Comisiei Europene, DG SANTE, Claire Bury, a declarat că executivul UE va analiza alte aspecte ale propunerii, cum ar fi măsuri de însoțire pentru a promova diseminarea informațiilor privind gestionarea integrată a dăunătorilor.