17.5 C
București
sâmbătă, 5 octombrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleAlianţa pentru Agricultură şi Cooperare cere autorităţilor să susţină la nivel european...

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare cere autorităţilor să susţină la nivel european continuarea tratamentului seminţelor cu neonicotinoide

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare cere autorităţilor să facă toate demersurile necesare, astfel încât România să poată apela în continuare la tratamentul seminţelor cu insecticide neonicotinoide, până la momentul în care industria produselor de protecţia plantelor va pune pe piaţă o altă moleculă care să asigure o protecţie cel puţin la fel de eficientă faţă de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre.

„De ce ne dorim acest lucru? Fiindcă România este primul producător de floarea-soarelui şi porumb, după cum este şi cel de-al treilea producător de seminţe (material semincer) pentru aceleaşi culturi la nivelul UE. În condiţiile pierderii dreptului fermierilor de a-şi proteja eficient ogoarele, aceştia nu vor mai putea înfiinţa cele două culturi de importanţă majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc şi, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra şi extra-comunitari”, au susţinut vineri reprezentanţii Alianţei, într-o conferinţă de presă.

În acest context, preşedintele Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Mircea Băluţă, a precizat că decizia Curţii Europene de Justiţie pronunţată zilele trecute în legătură cu regulamentul privind introducerea pe piaţă a substanţelor de protecţie a plantelor, în speţă neonicotinoidele, a determinat şi poate determina nişte efecte „incontrolabile”.

„Considerăm această decizie surprinzătoare, pentru că, dacă o analizăm din punct de vedere juridic, observăm că o abordare de formă, de cale extraordinară, a determinat şi poate determina nişte efecte care sunt incontrolabile din punctul nostru de vedere. Am observat că nu a fost antamat fondul problemei, adică ceea ce pe noi în general ca fermieri, cultivatori de floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr, culturi care au ca principal dăunători de sol, cei care se regăsesc în România – viermii de sârmă, gărgăriţa, răţişoara porumbului – fără a antama, cum am spus, fondul problemei, care arată că pentru fermierii din România singura soluţie viabilă economic, tehnic, tehnologic rămâne acest tratament al seminţelor la sol cu substanţe de natura neonicotinoidelor, care sunt cele care asigură reuşita culturilor şi până la urmă existenţa noastră ca fermieri”, a spus Băluţă în conferinţă.

În opinia sa, România are nişte condiţii specifice şi este nevoie în continuare de această soluţie de tratament al seminţelor, pentru a menţine fermele, salariaţii şi investiţiile făcute.

„Avem nişte condiţii specifice pe care le cunoaştem noi ca fermieri, iar demersul nostru trebuie să fie astăzi luat ca un semnal de alarmă pentru că ne dorim în continuare să ne menţinem fermele, salariaţii, investiţiile făcute. Am încredere că putem să rezolvăm şi să menţinem în continuare această unică soluţie de tratament seminţe, pentru că am observat că nu există din partea industriei de protecţie a plantelor la acest moment substanţe de tratament pentru seminţe care să asigure o protecţie similară. Ne dorim să avem alternative, dar ele trebuie să aibă un cost economic justificat, trebuie să aibă eficienţă, eficacitate. Până la ora actuală nu am găsit acest lucru”, a afirmat preşedintele UNCSV.

‹ adv ›

La rândul său, reprezentantul Pro Agro, Marius Micu, vicepreşedinte al Comitetului Organizaţiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană (Copa-Cogeca), a subliniat că situaţia creată de decizia CJUE nu impactează numai fermierii din România, ci şi pe cei europeni, mai ales că nu suntem ţara cu cele mai multe derogări în ceea ce priveşte aceste substanţe.

„Copa-Cogeca analizează situaţia în acest moment şi aşteptăm o comunicare din partea Comisiei Europene pe decizia Curţii Europene de Justiţie, dar va trebui să existe o interpretare din partea DG Sante şi DG Agri, iar în funcţie de această comunicare, care va fi efectuată probabil săptămâna viitoare, va apărea şi un document de poziţie la nivelul organizaţiei Copa-Cogeca pe acest subiect”, a transmis Marius Micu.

El a adăugat că este important ca şi fermieri din Copa-Cogeca să înţeleagă că, pe lângă sfecla de zahăr, cultura asupra căreia se discută la nivel european, pentru România sunt foarte importante celelalte două culturi cu un impact foarte mare, respectiv porumbul şi floarea-soarelui.

De asemenea, directorul executiv al Forumului APPR, Alina Creţu, a subliniat că, începând cu anul 2017, a realizat împreună cu Institutul de la Fundulea câmpuri de cercetare aplicată în care s-a încercat să se găsească soluţii eficace în câmp pentru fermieri, în contextul în care nu ar mai fi existat tratamentul seminţelor cu neonicotinoide, iar niciuna dintre variante nu s-a dovedit eficientă.

„Pot să vă spun că, din rezultatul acestor testări, niciuna din variantele pe care noi le-am testat nu s-a dovedit eficace şi îmi asum ceea ce spun. Niciuna dintre aceste variante pe care noi le-am testat în ultimii 5 ani cel puţin în câmpurile noastre de testare pentru combaterea acestor dăunători – şi mă voi referi în mod special la dăunătorul Tanymecus pentru cultura de porumb şi floarea soarelui – deocamdată nu are o altă soluţie tehnică. Aşteptăm cercetarea, atât cea publică, cât şi cea privată, să vină cu soluţii, dar nu putem să scoatem o soluţie existentă deja pe piaţă, în speranţa că la un moment dat vom găsi o soluţie viabilă pentru problema fermierilor din România. Trebuie conştientizată opinia publică europeană, colegii noştri fermieri europeni că nu doar sfecla are o problemă. Din păcate, pentru noi, Tanymecus este o problemă extrem de locală, prea puţin cunoscută la Bruxelles, deşi noi am făcut eforturi cu toţii în ultimii ani ca aceste probleme să fie cunoscute”, a afirmat Alina Creţu.

Ea a transmis că fermierii români vor adopta cu siguranţă orice soluţie alternativă, eficace şi eficientă din punct de vedere economic, dacă va exista una.

„Utilizarea acestor produse nu reprezintă decât o ultimă soluţie pentru fermierul din România, cultivator de porumb, floarea soarelui şi sfeclă. Oricât am încerca să utilizăm metode de management integrat al bolilor şi dăunătorilor, trebuie să înţeleagă cei care poate încă nu au înţeles sau nu au vrut să înţeleagă că nu există soluţii alternative. Dacă cineva vine şi ne arată aceste soluţii alternative, care să fie, cum spuneam la început, eficace şi eficiente din punct de vedere economic, vă garantăm că fermierii vor fi primii care vor utiliza aceste soluţii”, a adăugat reprezentanta Forumului APPR.

Nu în ultimul rând, Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană, a transmis într-un mesaj video că trebuie neapărat să convingem Comisia de realitatea din România, dar acest lucru se poate face numai cu argumente solide şi prezentarea studiilor efectuate de cercetarea românească.

„România trebuie să vină la CE cu toatele elementele cercetătorilor pe acest subiect, pentru că la Bruxelles nu se cunosc aceste lucruri. România are o situaţie aparte, iar rolul nostru este să venim cu toate datele comunicate de cercetarea noastră, să-i invităm în ţară să vadă problema dăunătorilor şi să transmitem că soluţiile alternative nu funcţionează în România şi nu sunt eficiente. Trebuie să facem şi o evaluare de impact, ce ar însemna financiar. Din păcate, la Bruxelles, se adoptă o mulţime de decizii fără să se ia în calcul situaţia securităţii alimentare. Şi dacă în acest moment nu se pune problema securităţii alimentare, pe ansamblu deja sunt categorii defavorizare de cetăţeni care au probleme cu accesul la hrană, pentru că au crescut mult preţurile. Trebuie neapărat să mergem cu argumente la Consiliu, la Parlament, să convingem Comisia că această decizie nu ar trebui să vizeze în niciun fel România şi să transmitem absolut toate studiile pe care le avem în cel mai scurt timp, cu o evaluare de impact”, a concluzionat Achim Irimescu.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, care reuneşte patru organizaţii agricole – LAPAR, Federaţia Naţională PRO AGRO, UNCSV şi Forumul APPR – au organizat o conferinţă de presă cu tema „Neonicotinoidele şi controversele generate de decizia CJUE privind posibilitatea Statelor Membre de a acorda autorizaţii de urgenţă conform art. 53 din Reg. 1107/2009”.

‹ adv ›

1 COMENTARIU

  1. Ocupam primul loc in Europa la boli de cancer(suntem otrăviți ) de colon ,ficat,pancreas,stomac,etc din cauza cerealelor, fructelor tratate cu neonicotinoide și glifosati care se regăsesc in alimentele de baza și sunt in cantități mici dar consumate zilnic duc la cancer.Fermierii nu ii interesează decât producția și otrăvesc pământul și recolta pentru profit . Unde Recoltele au fost tratate , nu mai exista viețuitoare mici(ex.furnici) . Albina este un indicator perfect pentru om , fiind mică ea moare consumând polen și nectar din culturile tratate pe care le vizitează multe din aceste culturi fiind tratate in floare cu doze mult mărite peste recomandări . Suntem in continuare otrăviți cu produsele alimentare de baza și fructe deoarece se dau derogări la folosirea neonicotinoidelor (ex.2022) la 2 ani dar semințele tratate in anul derogării se seamănă toamna și pentru anul care urmează .In concluzie suntem in continuare otrăviți puțin câte puțin și se insista folosirea neonicotinoidelor , insecticidelor și pesticidelor de către fermieri și reprezentanții acestora (Valeriu Tabăra) sponsorizați și de producătorii de insecticide și distribuitorii acestora ajungând la nivel politic .

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

EFSA: plantele NGT din categoria 1 nu prezintă niciun risc suplimentar comparativ cu plantele rezultate din tehnici convenționale

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și-a prezentat opinia științifică asupra analizei ANSES a anexei I din propunerea CE...

FITS – noua aplicație pentru formare în utilizarea pesticidelor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF), a lansat, de la 1 octombrie 2024, aplicaţia...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole