Tehnologiile moderne a sistemelor de creştere practicate în fermele de vaci de lapte şi, în special, tehnologiile de creştere a viţeilor în perioada de alăptare pot duce la apariția unor comportamente anormale precum suptul încrucișat (ticul suptului), fenomen întâlnit la viţei, şi viciul suptului (galactofagia, autosugerea), întâlnit la vacile adulte.
Ce înseamnă ticul suptului la viței?
Viciul suptului denumit în literatură ticul suptului sau galactofagia este un comportament anormal care duce la pierderi economice considerabile pentru fermele de lapte. Acest viciu este răspândit mai mult printre tineretul bovin, dar se întâlnește și la vacile de lapte în funcție de rasă.
În principiu, acest viciu se manifestă în crescătoriile vițeilor de lapte printr-o continuitate a reflexului de sugere după ce au fost hrăniți cu lapte prin sugerea zonelor accesibile de la alți viței – bot, urechi, coadă, ombilic, scrot, iar uneori și obiecte.
Vițeii care manifestă o activitate intensă a reflexului suptului înainte de înțărcare, de regulă, vor continua manifestarea acestora și în viața de adult.
De ce vițeii sug obiecte sau alți viței?
Când vițeii sug, sunt eliberați hormoni digestivi care încep absorbția nutrienților și îi fac pe viței să se simtă sătui. Suptul face ca șanțul esofagian să se închidă, astfel direcționând laptele să ocolească rumenul și să intre în abomas (cheag), unde este digerat.
În caz contrar, laptele care intră în rumen va fi fermentat. Acest lucru produce gaz care poate provoca balonare și este, de asemenea, asociat cu o eficiență redusă a furajului și o creștere încetinită a vițelului.
Când are loc viciul suptului la viței?
Gustul de lactoză din lapte sau înlocuitor de lapte stimulează vițeii să sugă. Prin urmare, reflexul suptului durează de obicei timp de aproximativ 10 până la 15 minute după ce vițeii au fost hrăniți cu lapte.
Când vițeii sunt hrăniți de la un mamelon, aceștia pot continua să sugă mamelonul chiar și după ce tot laptele s-a terminat (acest lucru este valabil și pentru vițeii hrăniți cu hrănitori automate de lapte). Pentru vițeii hrăniți dintr-o găleată deschisă, ei vor căuta de obicei ceva de supt odată ce își termină laptele.
Pentru majoritatea vițeilor, odată înțărcați, suptul nenutritiv și suptul încrucișat se opresc. Cu toate acestea, suptul încrucișat poate persista după înțărcare la unele animale care se sug reciproc. În mod obișnuit, dacă separați perechea de supt încrucișat, este puțin probabil să găsească un alt destinatar dispus să sugă, așa că viciul va fi evitat.
În ciuda acestui fapt, producătorii ar trebui să urmărească și să împiedice suptul nenutritiv să devină un obicei la viței.
Cum poți preveni sau reduce ticul suptului la viței?
- Alăptarea viţeilor sugari la găleţi prevăzute cu tetină;
- Durata alăptării să fie în jur de 8-10 minute;
- Cazarea viţeilor în cuşti individuale pentru primele 21 de zile de la fătare;
- Asigurarea spaţiului necesar pentru mişcarea viţeilor în aer liber (minimum 4-5 m2/cap);
- Accesul vițeilor la hrană diversificată încă din perioada alăptării (fânuri, concentrate, paie, blocuri minerale);
- Evitarea înţărcării timpurii a viţelelor de înlocuire (minimum 90 zile).
Dacă toate celelalte strategii eșuează și există doar unul sau doi viței care sug alți viței, poate fi necesară identificarea acestora și plasarea unui inel cu ghimpi pe nas (inel anti-supt) pentru a preveni suptul sau îndepărtarea lor din grup până la înțărcare.
Consultați medicul veterinar de fermă pentru a determina cel mai bun curs de acțiune pentru fiecare situație. Inelele anti-supt sau îndepărtarea vițeilor din grup nu abordează cauza principală a ticului suptului și pot fi frustrante pentru vițel, ceea ce duce la o bunăstare redusă.
Ce înseamnă galactofagia și consecințele ei?
Galactofagia – fenomen întâlnit la vacile adulte prin apariția viciului de sugere a laptelui propriu( autosugere ) sau de la o altă vacă. Deseori, apare din cauza abordării incorecte în timpul tehnologiei de creștere a tineretului de lapte pentru reproducție.
În fermele de vaci de lapte, viciul suptului poate duce la pierderi economice considerabile din cauza reducerii producţiei de lapte la muls și a instalării mastitelor la vacile supte. Vacile care prezintă acest comportament anormal pot consuma până la 40-60 kg de lapte/zi.
Mai mult, s-a dovedit faptul că viciul suptului la juninci şi viţele poate provoca mastita din cauza deschiderii canalului mamelonar, astfel bacteriile pot pătrunde până în părţile superioare ale ugerului, saliva vacilor reprezentând un mediu propice pentru multiplicarea bacteriilor.
Citiți mai multe despre Mastita vacilor de lapte – forme și tratament.
Prin viciul suptului, poate avea loc iniţierea unei secreţii lactate timpurii la juninci şi vacile aflate în repaus mamar, fapt ce compromite calitatea colostrului în momentul fătării.
Ce rase de vaci sunt predispuse la viciul suptului?
În ceea ce privește diferențele de rasă, viciul suptului este mai frecvent la rasele mixte şi hibrizii raselor de carne (de exemplu rasa Simmental şi hibrizii Angus x Holstein având cea mai mare incidenţă raportată) şi mai puțin frecvent întâlnit la rasele specializate pentru producţia de lapte (de exemplu Jersey şi Holstein-Friză).
Cauzele apariției viciului suptului la vaci?
Există o serie de factori favorizanţi pentru apariţia acestui comportament anormal la bovinele adulte, precum: deficienţele nutriționale, calitatea precară a furajelor (de exemplu furaje mucegăite), tipul de hrănire (la legătoare sau libere), dimensiunea frontului de furajare, densitatea în energie a raţiei, sistemul de întreţinere şi rasa vacilor.
În ceea ce priveşte sistemul de întreţinere, incidenţa animalelor care prezintă această tulburare de comportament este mai ridicată în cazul întreţinerii libere decât în cazul întreţinerii legate, gradul de interacţiune dintre animale fiind mai mare în cazul întreţinerii libere.
Nu este elucidat de ce vaca suptă nu se îndepărtează și nu loveşte cu piciorul. O posibilă cauză o constituie eliberarea de oxitocină care are loc în timpul suptului, hormon care la rândul său modulează comportamentul și tabloul hormonal al vacii (de exemplu, un nivel plasmatic mai redus al hormonilor de stres, precum cortizolul).
Fenomenul de galactofagie are o incidenţă de 1-5% în fermele de vaci de lapte (Holstein Friză, Jersey) și 5- 20% în fermele de vaci mixte (Simmental, Angus x Holstein), în funcţie de tehnica de creştere şi exploatare aplicată.
Cum poți preveni sau reduce autosugerea sau galactofagia la vaci?
Pentru a reduce galactofagia, au fost dezvoltate mai multe metode, care au cel mai adesea scopul de a provoca un comportament de evitare la animalul care este supt.
Cea mai frecvent utilizată metodă este reprezentată de aplicarea unor inele nazale cu striaţii, aşa-numitele inele anti-supt. Aceste inele produc disconfort vacii supte, determinând-o să lovească cu piciorul și astfel va evita activ să fie suptă. Eficacitatea acestei metode este de cca 50-60%.
Viciul suptului poate fi descurajat şi prin utilizarea de substanțe cu gust amar, care se aplică pe ugerul vacilor, acest lucru nefiind recomandat, deoarece îngreunează efectuarea igienei ugerului la muls.
Citiți mai multe despre Mulsul la vaci: 12 reguli pentru a menține sănătatea animalului și calitatea laptelui.
În special la vacile care se autosug se recomandă utilizarea unor suspensoare ale glandei mamare, astfel încât animalului să nu îşi poată consuma producţia de lapte.
Au fost testate diferite proceduri chirurgicale ale limbii vacilor pentru a stopa galactofagia, intervențiile chirurgicale având în special menirea să reducă lățimea limbii sau să formeze o crestătură, care împiedică animalele să-și rostogolească limba pentru a apuca mamelonul (practică întâlnită în special la bubaline).
Cu toate că aceste tehnici au o eficacitate de 100%, au fost raportate complicații precum infecții la nivelul limbii, probleme în consumul hranei şi scăderea semnificativă a producţiei de lapte, acest tip de intervenții fiind condamnabile din punct de vedere etic.
S-a demonstrat că „piercingul pe limbă” la vaci de asemenea aduce avantaje în îndepărtarea acestui viciu prin incapacitatea limbii de a crea forma U în timpul sugerii.
O soluţie radicală este reprezentată de reformarea animalelor care cauzează astfel de probleme în efectiv.
Galactofagia este o problemă foarte neplăcută și complexă. De aceea, situația trebuie tratată cuprinzător, nu este suficient doar să stingem focul, ci trebuie să prevenim situația prin:
- Asigurarea în raţie a unui nivel de energie care să acopere necesarul pentru funcţiile vitale şi susţinerea producţiei de lapte, precum şi a unui procent de celuloză în raţie de minimum 20%.
- Relotizarea poate constitui o modalitate eficientă de a reduce prevalenţa viciului de supt pe termen scurt.
ATENȚIE! Aceste informații sunt minuțios selectate și scrise de medici veterinari, dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă, consultați un medic veterinar sau o clinică specializată.
