Aproape 60 de fermieri care deţin terenuri în cătunul Angofa din apropierea Sighişoarei şi în satul braşovean Viscri participă la proiectul-pilot Life TransilvaCOOPERATION, finanţat prin Programul LIFE al Uniunii Europene şi implementat de Fundaţia ADEPT Transilvania, prin care se urmăreşte conservarea pajiştilor bogate în biodiversitate, prin practici agricole tradiţionale care să genereze fermierilor venituri consistente din produse de calitate superioară.
Vicepreşedintele Fundaţiei ADEPT Transilvania, Răzvan Popa, menţionează că proiectul TransilvaCOOPERATION implementat la Angofa şi la Viscri vine exact pe partea de mediu şi se bazează pe trei strategii europene, cum sunt strategia de biodiversitate, pactul verde şi strategia de la fermă la furculiţă.
„Obiectivele noastre sunt de a dezvolta anumite sisteme în care fermierii colaborează pentru a implementa anumite măsuri de mediu şi nu numai, inclusiv practici agricole extensive care să nu aibă un impact asupra florei sau asupra faunei. Nişte cercetători germani au ajuns la concluzia că 70% din insectele din ariile protejate au dispărut şi de atunci se alocă bani foarte mulţi, mai ales pe partea de polenizatori. Iar acest proiect vine cu ceva foarte nou, şi anume nişte planuri locale, având în vedere că pe plan regional sau la nivel naţional România deja are 26% arii protejate pe anumite regulamente europene, situri Natura 2000, şi sunt nişte planuri de management care încă nu se implementează. S-a putut observa că din ce în ce mai mulţi fermieri renunţă la pajişti şi ară pentru cultură mare sau pentru culturi oleaginoase, unde profitul este mult mai mare. De aceea noi încercăm să dezvoltăm anumite modele transdisciplinare în care ne uităm la parte de marketing, partea socială, partea de mediu şi partea de agricultură şi dorim să încercăm anumite modele care după aceea să le transferăm mai departe către fermieri”, a arătat Popa.
La Angofa există ferme mari de peste 100 de hectare – în total în program fiind incluse 800 ha -, în timp ce în zona Viscri există o asociaţie de fermieri mici, care gestionează 1.000 de hectare, astfel încât Fundaţia ADEPT a decis dezvoltarea unei ferme-model în care fermierii pot învăţa o serie de bune practici.
„Fundaţia ADEPT este şi proprietar a 200 de hectare în zona Angofa, unde vrem să dezvoltăm o fermă model care poate fi după aceea folosită ca un centru de educaţie pentru fermieri, unde le putem arăta anumite practici de management, cum se face, cum se iau analize de sol, ce producţii pot să aibă în aşa fel încât să păstreze şi biodiversitatea. Şi aceasta, mai ales că acum Ministerul Agriculturii dezvoltă acele măsuri de agromediu. O să auzim de acele eco-scheme care sunt destul de greu de implementat pentru fermieri şi noi credem că vom găsi anumite soluţii pentru o parte din acestea. Avem şi activităţi concrete în care chiar intervenim cu utilaje inovatoare, unde îndepărtăm tufării sau facem anumite sisteme de cosit sau anumite sisteme de păşunat. Toate aceste cunoştinţe le vom transmite după aceea prin cele două regiuni în care fermierii se vor vizita, cei din Angofa vor merge în Viscri, cei din Viscri vor veni aici şi vor putea vedea aceste sisteme extensive”, a arătat reprezentantul Fundaţiei ADEPT.
Ferma din Angofa a fost preluată de Fundaţia ADEPT în anul 2017 şi, deşi cătunul nu mai este locuit, toate pajiştile erau distruse din punct de vedere al vegetaţiei, fiind păşunate excesiv, de un număr mare de oi.
Din anul 2017 se acţionează, inclusiv acum, prin noul proiect TransilvaCOOPERATION, pentru îmbunătăţirea biodiversităţii şi pe dezvoltarea părţii de ecoturism în zona Angofa.
„Am dezvoltat o potecă tematică de 8 kilometri care trece prin fermă şi pe terenurile vecinilor noştri. Sperăm să ajungem şi la acea strategie, şi anume să vindem produse direct de la fermă. Deci scopul final este să adăugăm valoare care să se bazeze pe valorile ecologice şi să avem nişte produse de calitate pe care fermierii din Angofa şi din Viscri să le poată vinde”, a arătat coordonatorul de proiecte din cadrul Fundaţiei ADEPT Transilvania, Laura Chirilă-Paşca.
Ea a precizat că la baza acestui proiect stă un model olandez, studii şi monitorizări, sfaturi ale specialiştilor şi recomandările europene din domeniu şi că se doreşte ca acest proiect să devină un model replicat şi în alte zone ale României.
Valoarea proiectului Life TransilvaCOOPERATION este de 596.275 euro şi se derulează până în anul 2023.
Printre obiectivele proiectului se regăseşte cartografierea habitatelor, speciilor şi a modului de utilizare a terenurilor din zonele Angofa şi Viscri, inclusiv a elementelor specifice de peisaj, precum zonele umede sau bălţile, perdelele forestiere, arborii izolaţi, elemente extrem de importante pentru flora şi fauna sălbatică, dar şi din punct de vedere estetic, la nivel de peisaj.
Laura Chirilă-Paşca ne spune că pentru cele două zone se elaborează planuri de management local, împreună cu cei care gestionează terenurile, pentru ca, ulterior, să fie pus în practică un management bazat pe cooperare în deplin acord cu comunităţile locale.
„Prin planurile de management local va fi promovat un management eficient şi pe viitor rezultatul va fi menţinerea stării de conservare favorabile pentru aproximativ 1.800 de ha de pajişti şi a elementelor de peisaj asociate acestora, inclusiv elemente de captare a apei. Între acestea suprafeţe, cel puţin 500 de ha sunt habitate prevăzute în Directiva Habitate a UE”, a afirmat Laura Chirilă-Paşca.
În plus, în proiect se derulează acţiuni concrete de restaurare a habitatelor, a căror eficienţă va fi măsurată pe baza monitorizării anuale a speciilor, pe o suprafaţă de cel puţin 240 de hectare, respectând cerinţele locale: reducerea tufărişului, reconvertirea pajiştilor din păşuni în fâneţe, împrejmuirea parcelelor pentru a reduce densitatea şeptelului şi păşunatul abuziv al fâneţelor, restaurarea terenurilor abandonate în pajişti gestionate adecvat.
Un alt reprezentant al Fundaţiei ADEPT Transilvania, Ben Mehedin, ne-a prezentat modul în care a fost restaurată o gospodărie din Angofa – singura construcţie care mai există în acest cătun, imobilul care cândva a adăpostit şcoala – pentru a fi transformată într-o fermă demonstrativă.
„Prin utilizarea resurselor locale şi a planurilor simple, dar eficiente, ferma va demonstra maniera în care îmbunătăţirile aduse în gestionarea animalelor şi a pajiştilor (cu rezultate mai bune pentru biodiversitatea, venituri suplimentare pentru fermieri şi creşterea bunăstării animalelor) pot fi realizate la costuri accesibile şi comunităţilor locale”, a spus Ben Mehedin.
Prin acest proiect se mai urmăreşte instruirea fermierilor din situri Natura 2000 şi în special a tinerilor fermieri, în managementul biodiversităţii prin cooperare, considerând peisajul ca un tot unitar.
Pe lângă elaborarea a două hărţi, pentru cele două zone – Angofa şi Viscri, care vor reprezenta habitatele, speciile şi modul de folosinţă a terenurilor, în proiect sunt organizate acţiuni concrete de restaurare a habitatelor pe o suprafaţă de cel puţin 240 de hectare de pajişti prevăzute de Directiva Habitate a UE pentru îmbunătăţirea stării lor de conservare, de la nesatisfăcător la favorabil.
Din acest motiv, experţi britanici, cum este şi Freddie Harvey Williams, pe care l-am găsit la faţa locului, efectuează în permanenţă analize şi iau probe de sol, pentru a se stabili modul în care evoluează solul în zona de influenţă a proiectului şi care este rata de creştere a habitatelor şi a diferitelor specii.
Iniţiatorii proiectului intenţionează să dezvolte un software inovator, care să permită generarea unor hărţi în funcţie de practicile de management adoptate, fapt ce va permite fermierilor să vizualizeze modul în care se transformă peisajele şi serviciile ecosistemice în urma deciziilor lor.
De asemenea, fermierii vor beneficia şi de o aplicaţie gratuită, care să le furnizeze informaţii relevante despre gestionarea terenurilor şi creşterea animalelor, dar şi soluţii pentru sporirea veniturilor gospodăriilor, prin diversificarea activităţilor.
