8.3 C
București
luni, 26 februarie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleCum e afectată producerea de alimente de dependența de combustibili fosili

Cum e afectată producerea de alimente de dependența de combustibili fosili

Producerea de alimente reprezintă 15% din consumul global de combustibili fosili. Un nou studiu trage un semnal de alarmă privind dependența producției alimentare de produse petrochimice înaintea conferinței ONU COP28 privind clima din noiembrie.

Industria combustibililor fosili investește masiv în petrochimie pentru a menține dependența producției alimentare de petrol, potrivit unui raport publicat joi (2 noiembrie) de Alianța Globală pentru Viitorul Alimentației, un grup de fundații filantropice, printre care Heinrich Böll Stiftung și Rockefeller Foundation, care promovează sisteme alimentare durabile.

Raportul este una dintre primele încercări ale cercetătorilor de a estima utilizarea la nivel global a combustibililor fosili și a produselor petrochimice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente, relatează euractiv.ro.

Printre exemplele de dependență de produse petrochimice se află plasticul utilizat în ambalaje, precum și procesele industriale pentru fabricarea inputurilor pentru culturi, cum ar fi pesticidele și îngrășămintele.

În timp ce etapa de procesare și ambalare rămâne componenta cea mai consumatoare de energie a sistemului alimentar, „creșterea, în special a consumului de combustibili fosili, este mai sus în lanțul de aprovizionare”, a declarat Patty Fong, directoarea de program a Alianței Globale.

„Există o dependență tot mai mare de aporturile externe pe bază de combustibili fosili, cum ar fi îngrășămintele. Aici industria petrochimică își extinde piețele”, a adăugat ea.

Această dependență excesivă de combustibilii fosili în sectorul alimentar este de așteptat să fie discutată la cea de-a 28-a Conferință a părților (COP) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), care va începe la sfârșitul lunii noiembrie, în Dubai.

Pentru prima dată, summitul anual al ONU pentru mediu va avea o Zi a Alimentației, iar Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) își va schița foaia de parcurs pentru a menține respectarea limitei de temperatură convenită la nivel internațional de 1,5 grade.

Raportul solicită, de asemenea, trecerea la sisteme de producție agroecologice care depind mai puțin de inputuri externe, înlocuind nevoile reziduale cu soluții ecologice, cum ar fi îngrășămintele biologice și practicile de gestionare a dăunătorilor la fermă.

„Pur și simplu decarbonizarea îngrășămintelor nu este răspunsul. E vorba de mai mult decât de emisiile de gaze cu efect de seră, există și alte efecte asupra mediului, cum ar fi poluarea apei și a aerului”, a spus Fong.

Reducerea amprentei de mediu și a consumului de energie în sistemul alimentar, precum și creșterea eficienței energetice a acestuia, se numără printre punctele cheie ale strategiei Farm to Fork („De la fermă la furculiță”) – politica alimentară emblematică a UE.

Costuri ascunse pentru sănătate

Raportul a subliniat că o reducere a intensității energetice a sistemelor alimentare globale cu 49% ar putea avea un impact prin generarea de co-beneficii substanțiale pentru sănătate.

Costurile cu sănătatea sunt adesea trecute cu vederea, potrivit lui Fong.

„Acestea sunt suportate de oameni și guverne, nu de companiile care produc alimente”, a spus ea.

Un potențial beneficiu ar putea fi „trecerea la diete bogate în plante mai puțin procesate, în special acolo unde consumul de carne și grăsimi saturate este ridicat sau în creștere la niveluri care prezintă riscuri pentru sănătatea umană și/sau planetară”, se arată în raport.

În același timp, multe produse nesănătoase beneficiază de subvenții guvernamentale, potrivit lui Fong.

„Dacă le redirecționăm către producția de legume, fructe proaspete și culturi mai sănătoase, vom observa schimbări în costuri”, a adăugat ea.

Raportul avertizează asupra unei occidentalizări a dietelor, deoarece „comercializarea alimentelor ultraprocesate în regiunile cu venituri mici elimină alimentele și dietele tradiționale”, a spus Fong.

Conform unei cercetări din 2019, produsele ultraprocesate precum gustările, băuturile răcoritoare și mesele gata preparate sunt considerate a fi de două până la 10 ori mai consumatoare de energie decât alimentele integrale.

Țările cu venituri mari „trebuie să-și asume un rol de lider” în renunțarea la astfel de produse nesănătoase, a spus Fong.

„Dietele bogate în plante care sunt procesate minim nu sunt doar mai sănătoase pentru comunități, ci și ecologice”, a concluzionat ea.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Fermierii polonezi blochează un important punct de frontieră cu Germania

Fermierii polonezi au început duminică să blocheze un important...
‹ adv ›

Statistică: Preţurile produselor agricole, mai mici cu 13,36% în decembrie 2023 

Preţurile produselor agricole au scăzut în ultima lună a anului 2023 cu 13,36% raportat la decembrie 2022, potrivit datelor...

Plantarea pomilor fructiferi – 4 aspecte importante

Plantarea pomilor poate fi realizată atât toamna, cât și primăvara. De obicei, majoritatea specialiștilor recomandă plantarea de toamnă, primăvara...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole