5.8 C
București
spot_img

-

HomepageȘtiriMureş: Acord de principiu al cultivatorilor de sfeclă cu patronatul francez pentru...

Mureş: Acord de principiu al cultivatorilor de sfeclă cu patronatul francez pentru achiziţia fabricii de zahăr de la Luduş

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş, Ileana Guşatu, a declarat că în urma negocierilor dintre cultivatorii români de sfeclă cu patronatul fabricii de zahăr din Luduş, Tereos SA, s-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români, însă mai este nevoie şi de acordul companiei mamă din Franţa.

„Ieri, 12 octombrie, fermierii din zona Transilvaniei, cultivatorii de sfeclă de zahăr, au avut o nouă întâlnire cu patronatul francez al fabricii de zahăr Tereos în vederea continuării negocierilor referitoare la achiziţionarea acestei fabrici. S-a ajuns la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români. Însă în vederea finalizării procedurii de achiziţie este nevoie de avizul companiei mamă din Franţa, document decisiv în acest proces, pe care sperăm că îl vor primi şi atunci acest memorandum se va putea transforma într-un contract de vânzare-cumpărare. Fermierii sunt optimişti în acest sens că vor primi avizul şi că vor putea să achiziţioneze această fabrică”, a declarat Ileana Guşatu.

Directorul executiv al DAJ Mureş şi-a exprimat speranţa că se va obţine în câteva zile acel acord, astfel încât Fabrica de Zahăr din Luduş să îşi poată relua activitatea.

„Eu sper că în câteva zile să se poată obţine acel aviz necesar ca fabrica să îşi poată relua activitatea şi ca fermierii să fie sprijiniţi şi totodată să fie încurajaţi să cultive sfecla de zahăr. Ar fi păcat să pierdem această cultură importantă pentru ţara noastră. A mai rămas doar o singură fabrică în ţară din cele 33, mai ales că zona noastră, zona Transilvaniei, este o zonă propice pentru această cultură”, a precizat Ileana Guşatu.

Potrivit sursei citate, în judeţul Mureş în acest an au fost cultivate numai 350 hectare cu sfeclă de zahăr, deşi în anii anteriori se cultiva sfeclă pe 4.000 de hectare.

În asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr sunt în prezent 300 de fermieri din 9 judeţe, iar în 2021 când deja a început o scădere a suprafeţelor cultivate, aceştia aveau o cultură totală de 7.000 de hectare.

Cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei, Teodor Aflat, a declarat, joi, că Fabrica de Zahăr din Luduş îşi va relua activitatea şi că, probabil, din toamnă sau din primăvara anului 2023 cultivatorii din judeţul Mureş şi din judeţele învecinate vor putea să reînceapă cultura de sfeclă de zahăr.

„Datorită faptului că am semnat contractul de confidenţialitate nu putem vorbi prea multe. Treburile sunt pe un făgaş bun şi Fabrica din Luduş va fi repusă pe poziţie şi sperăm ca din toamna asta sau din primăvara anului 2023 cultivatorii de pe Luduş, Braşov, ştiu eu, Cluj, Sibiu să reînceapă cultura de sfeclă de zahăr”, a declarat presei Teodor Aflat.

Oferta grupului de fermieri din nouă judeţe ale Transilvaniei către patronatul francez al grupului Tereos SA, care a deţinut până acum fabrica de la Luduş, a fost cumpărarea a peste 98% din acţiuni.

Teodor Aflat a precizat că în acest an preţul la sfecla de zahăr este foarte bun şi că speră în continuare ca acest preţ să fie mult mai bun, în urma continuării activităţii fabricii din Luduş.

„Primul pas este făcut la înţelegerea pe care ne-am dorit-o. Din câte am înţeles eu, da, într-adevăr, e o premieră”, a spus Teodor Aflat, care a adăugat că mulţi fermieri cultivatori de sfeclă de zahăr îşi pierduseră deja speranţele cu privire la continuarea activităţii în fabrica de procesare de la Luduş.

Fermierul a mai arătat că în judeţele din centrul Transilvaniei sunt mai multe sute de cultivatori de sfeclă care depind de această fabrică, numai în în Sindicatul Cultivatorilor de Sfeclă de la Luduş fiind peste 300 de membri.

Până în anul 2021, zahărul obţinut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern de 500.000 tone zahăr/an.

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Plum pox sau vărsatul prunelor – ce facem cu pomii bolnavi

Plum pox sau vărsatul prunelor (Prunus virus) este o...

Boala hemoragică a iepurilor – maladie contagioasă

Boala hemoragică a iepurilor este o boală infectocontagioasă, specifică iepurilor, cu evoluție acută (rapidă), caracterizată printr-un sindrom hemoragic însoțit...

Dihorul – cum protejăm păsările de gospodărie. Remedii utile

Deși au un aspect foarte drăgălaș, dihorii sunt animale prădătoare, destul de puternice, înzestrate cu gheare și dinți ascuțiți...

Caprele Saanen – cea mai productivă rasă de capre din lume

Patria caprelor de rasă Saanen este considerată o localitate cu aceiași denumire din Alpii Bernezi, Elveția. Deși elvețienii au...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate