sâmbătă, 21 mai, 2022
27.8 C
București

-

HomepageȘtiriMinisterul Economiei pune în dezbateri Modelul de afaceri „De la fermă la...

Ministerul Economiei pune în dezbateri Modelul de afaceri „De la fermă la furculiță”, fără intermediari

Ministerul Economiei promovează un act normativ prin care va fi legalizat modelul de afaceri „from-farm-to-fork” (de la fermă la furculiță, adică fără intermediari), extins în Europa, dar considerat până acum ilegal în România de către ANPC, scrie euractiv.ro.

Ministerul a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care va fi eliminată „încă o tură de excese ale statului împotriva antreprenorilor”, a scris pe Facebook Claudiu Năsui, ministrul economiei.

„Eliminăm încă o tură de excese ale statului împotriva antreprenorilor. Am pus în transparență un proiect pentru debirocratizarea comerțului. Proiectul desființează mai multe bariere inutile și rente de băieți deștepți”, a scris ministrul.

Acesta a dat și câteva exemple. „Eliminăm obligația a face un curs inutil de vânzător pentru oamenii care vor să facă vânzare. Acum, dacă cineva vrea să vândă ceva, trebuie să ia o ștampilă cum că a făcut un curs inutil. Evident, cursul nu poate fi făcut oriunde, ci numai la niște firme special «acreditate» de stat. Care, după cum ați intuit, ne taxează pentru asta. M-am uitat de curiozitate, prețurile variază între 500 și 700 de lei”, a postat ministrul.

El a mai spus și că prețurile produselor nu scad sub anumite praguri pentru că, prin legea actuală acest lucru este amendat și descurajat printr-o birocrație infernală.

„Eliminăm și birocrația de care era nevoie la soldarea sau lichidarea stocurilor. Dacă o firmă voia să-și lichideze marfa, trebuia să parcurgă o birocrație întreagă, inclusiv să facă o notificare la primărie. Eliminăm și interdicția de a face mai mult de două soldări pe an. După acest proiect, totul se va face ușor”, a precizat Năsui.

Cum încurajează statul inovația

„O altă absurditate a statului român este că, deși zice că vrea să încurajeze inovația și concurența, blochează modele noi de afaceri prezente în toată Europa. Cum? Prin supra-reglementare și sancțiuni”, mai spune ministrul.

El consideră că, așa cum au apărut serviciile de tip Uber și livrările la domiciliu, așa trebuie să fim deschiși la mai multe inovații.

„De exemplu, în Europa s-a extins recent modelul de afaceri „from-farm-to-fork”, adică direct de la fermă la furculiță, fără intermediari. Cum funcționează? Fermierii se adună pe rețele de socializare împreună cu clienții lor și spun ce produse au pe stoc. Clienții încep să plaseze comenzi. Și, ca să evite costurile recurente de transport, se întâlnesc o dată pe săptămână timp de o oră să își livreze produsele comandate. Practic, oamenii cumpără direct de la fermier. Mai toate conceptele și politicile pe care le susține Uniunea Europeană de lanț scurt, bio, eco, green sunt acoperite de acest model de afaceri”, explică el.

Toate produsele sunt verificate de ANSVSA și toate entitățile sunt înregistrate la ANAF, mai spune ministrul.

„Adică taman statul care pretinde că vrea să ne apere, ne ia dreptul de a avea opțiuni. Deci, de fapt, nu ne apără deloc. Ne împiedică să alegem dintr-o gamă mai largă de servicii și ne trimite la vechile lanțuri de magazine. Nu avem nimic contra lor, dar românii au dreptul să aibă cât mai multe opțiuni. Din toate aceste motive, am clarificat lucrurile în acest proiect de lege, astfel încât să fie clar pentru toți că modelul este legal și nu trebuie sub niciun pretext blocat”, a subliniat Claudiu Năsui.

Cum vede Ministerul Economiei implementarea farm-to-fork

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, citate de Agerpres, în ultimii ani la nivelul Europei s-a dezvoltat un model inovativ, numit REKO, de desfacere și vânzare a produselor direct de la producătorul local la consumator prin intermediul unor platforme electronice online, rețele sociale, aplicații etc.

Modelul de desfacere presupune organizarea unor grupuri sau comunități de producători locali și consumatori pe o platformă online unde producătorii își listează oferta de vânzare în mod regulat/periodic, săptămânal sau la un alt interval propriu, iar consumatorii interesați plasează comenzi prin intermediul platformei sub forma unor mesaje/comentarii/etc care exprimă acordul de voință în sensul cumpărării.

Astfel, acordul de voință al contractului de vânzare se încheie la distanță, online, urmând ca livrarea și plata să aibă loc ulterior, asemeni altor sisteme de comercializare cu livrare cunoscute deja economiei românești.

Ulterior, producătorii și cumpărătorii se întâlnesc la un anumit loc și timp prestabilit pentru livrarea/plata produselor, pe o perioadă de timp scurtă care permite tuturor părților, în funcție de numărul de vânzători/cumpărători și de comenzi, să efectueze operațiunile de predare-primire și/sau plată după caz.

Locul prestabilit este în general, dar nu obligatoriu, asigurat de organizatorul grupului REKO într-o zonă domeniu privat, fie proprietate proprie, fie proprietate a unui terț având acordul acestuia.

Astfel de locuri pot fi parcări comerciale amenajate temporar pentru operațiunile de livrare sau alte spații similare care permit organizarea acestei activități. În unele țări ea are loc inclusiv pe domeniul public, în piețe, parcuri, sau alte spații similare și accesibile.

Relațiile de comerț au loc între fiecare producător și fiecare consumator în parte, în mod direct, independent (fără intermediari) și în avans, la distanță, prin intermediul mijloacelor electronice.

Fiecare producător răspunde în nume propriu de relația sa directă cu consumatorul și de activitatea sa de producție, comercializare și livrare.

Cu ocazia predării-preluării comenzilor are loc o simplă livrare, iar toți producătorii garantează și răspund pentru desfășurarea activităților de livrare, producție și/sau comercializare în deplină legalitate din punct de vedere fiscal, sanitar-veterinar etc.

Organizatorul grupului/întâlnirilor poate fi unul dintre producătorii care vând în cadrul grupului, sau o persoană care asigură alte servicii de organizare, marketing etc.

Avantajele sunt multiple atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Pe de o parte, consumatorii au oportunitatea să comande o varietate de produse locale și proaspete de la mai mulți producători diferiți cu livrarea în același loc și în același moment, prin mijloace electronice ușor accesibile și facile, fără să existe limite minime per comandă sau condiționarea de un pachet predefinit, fără costuri suplimentare de livrare, taxe de procesare a plății cu cardul sau cash etc.

În oglindă, producătorii se bucură și ei de posibilitatea comercializării în avans a produselor printr-un sistem eficient, simplu și nebirocratic, predictibilitatea comenzilor și veniturilor la intervale regulate scurte, transportul organizat doar al produselor solicitate, efecte de cross-marketing extinse și posibilitatea unei implicări/investiții ajustată la talia producției dar și ajustabilă ușor atât în sensul extinderii cât și al restrângerii activității, diversificarea vânzărilor și minimizarea riscului de desfacere către un număr limitat de cumpărători, posibilitatea concentrării livrării într-o singură zi și un interval scurt de timp, minimizarea costurilor de livrare către mai mulți clienți printr-o singură întâlnire etc.

Nu în ultimul rând, modelul permite ambelor părți integrarea într-o comunitate locală de producători și cumpărători cu aceleași interese, un schimb de informații ușor și transparent, o legătură directă între producător și consumator și o buclă scurtă de feedback etc.

Standardul de calitate, categoriile de produse acceptate și regulamentul grupurilor se stabilește individual de organizator, și încurajează apariția și organizarea unor grupuri concurente de antreprenori și producători care pot adapta modelul unor condiții, nevoi sau standarde specifice.

„Din 2013 până în prezent acest tip de model s-a extins la sute de grupuri locale în Europa, dar și pe alte continente, reunind zeci de mii de producători locali și milioane de consumatori pentru comercializarea unor produse proaspete, sănătoase și de origine locală într-un model economic sustenabil și avantajos. Modelul REKO se încadrează într-un lanț scurt de producție și direct „de la fermă la furculiță” („From farm to fork”), dar și în strategia verde a Uniunii Europene, iar promotorii modelului REKO, inclusiv fondatorul Thomas Snellman, au fost decernați cu multiple premii de excelență pentru inovare socială și sustenabilitate la nivel internațional, inclusiv de către Ministrul Agriculturii din Finlanda, unde au fost organizate primele astfel de grupuri”, scriu inițiatorii proiectului.

De asemenea, acest mod de comercializare s-a dovedit a fi nu doar convenabil, sustenabil, sănătos și ecologic, dar în contextul pandemiei COVID-19 modelul a reprezentat o alternativă sănătoasă, rezilientă și robustă pentru susținerea producătorilor locali într-o perioadă dificilă, dar și pentru livrarea către consumatori a produselor dorite într-un cadru sigur.

Modelul REKO își desfășoară activitatea în baza legislației europene fără necesitatea unor avize speciale din partea instituțiilor statului deoarece în cadrul evenimentelor/întâlnirilor nu are loc o activitate de tip piață ci strict livrarea (predarea-primirea) comenzilor efectuate în avans, în mediul online.

Din nefericire, cadrul de reglementare românesc este neclar cu privire la acest tip de activitate, existând un nivel ridicat de nesiguranță din partea organizatorilor de astfel de grupuri, dar și a producătorilor și consumatorilor care își desfășoară activitatea comercială și livrările prin intermediul lor.

Pe de altă parte, neclaritățile acestui cadru generează o lipsă de uniformitate în comportamentul autorităților locale/regionale și împiedică inovarea și testarea noilor soluții de comercializare, adaptarea lor la condițiile și nevoile specifice ale diferitelor regiuni sau grupuri de producători/consumatori, și permite totodată aplicarea arbitrară a unor sancțiuni administrative sau contravenționale pentru o activitate legală și benefică comunității.

Este important de menționat faptul că activitatea grupurilor de tip REKO, de contractare la distanță și livrare organizată, nu este o activitate de tip piață/târg (permanentă sau volantă) astfel cum sunt cele reglementate de HG nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice sau OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Având în vedere diferențele esențiale dintre cele două tipuri de activități (încheierea contractelor la distanță, livrarea organizată, orarul scurt de desfășurare etc.), grupurile REKO nu sunt susceptibile de a fi categorizate drept „piață” publică.

Cu toate acestea, este utilă introducerea unei norme de clarificare în acest sens, prin exceptarea expresă de la normele Ordonanței nr. 99/2000 a activităților privind livrarea/furnizarea de alimente în baza contractelor încheiate la distanță.

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Redactor @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

FOTO. A doua zi a conferinței RALF 2022 este în plină desfășurare la București

O serie de prezentări și discuții privind necesitatea procesării...

Pagubele produse de buruieni. Cum afectează recolta

Se numesc buruieni speciile sălbatice de plante adaptate să trăiască împreună cu plantele cultivate, pe care le stânjenesc în creștere și...

Pasteureloza la iepuri: simptome și sfaturi pentru prevenire

Pasteureloza la iepuri este o boală produsă de Pasteurella multocida, bacterie care trăiește în căile respiratorii. Este una dintre...

Se apropie o criză majoră a cerealelor. XTB: Preţul grâului a crescut cu peste 130%, iar al porumbului cu 106%

În Europa, grâul a ajuns la 431,75 EUR/tonă pe bursa franceză, un nou maxim record pentru scadenţa în septembrie...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate