Viermii de mătase (Bombyx mori) sunt larvele fluturelui de mătasă, crescut artificial de mii de ani, pentru obținerea firului prețios de mătase.
În urma selecției și sub influența condițiilor de trai create de om, viermii de mătase și-au pierdut capacitatea de a zbura și de a se hrăni independent. Astfel, a apărut ramura zootehniei care se ocupă cu creșterea înmulţirea şi ameliorarea viermilor de mătase, numită sericicultură.
Principalele aspecte legate de creșterea viermilor de mătase, pe care le veți găsi în articol sunt:
- Rasele de viermi de mătase;
- Ciclul de dezvoltare a fluturelui de mătase;
- Recoltarea gogoșilor de mătase;
- Ciclul de producție a viermilor de mătase;
- De ce avem nevoie pentru a crește viermii de mătase;
- Plantațiile de duzi și viermii de mătase.
Rasele de viermi de mătase
În funcție de proviniență, mărime, culoare, structura și forma gogoașelor, stadiul de dezvoltare a larvei, numărul de generații pe an, viermii de mătase se clasifică în mai multe rase, care la rândul lor sunt grupate în:
- rase de viermi de mătase monovoltine, acestea dau o singură generație pe an;
- rase de viermi de mătase bivoltine – dau două generații anual;
- rase de viermi de mătase polivoltine, care pot produce mai multe generații pe an.
Rasele monovoltine se deosebesc printr-o producție mai mare de mătase, cele bivoltine și polivoltine sunt însă mult mai viabile. Prin încrucișarea diferitor rase și linii se obțin hibrizi cu o productivitate mai înaltă.
Ciclul de dezvoltare a fluturelui de mătase
Viermii de mătase au câteva stadii de dezvoltare: ou, larvă, pupă (sinonime: crisalidă; nimfă) și fluture.
Stadiul de larvă durează 25-30 de zile. El se împarte în 5 faze sau vârste, marcate fiecare prin năpârlire. În timpul acestui stadiu larva crește foarte repede.
Larvele se cresc în încăperi închise, pe stelaje late și sunt hrănite cu frunze de dud proaspete.
În decursul vieții sale o larvă mănâncă 20-25 kg de frunze de dud și crește în lungime de la 2,7mm până la 88 mm, atingând masa de 3,5-4 g.
La sfârșitul vârstei a cincea, când glanda secretoare de mătasă (sericigenă) este bine dezvoltată, larva se urcă pe o tulpină uscată pentru ași face gogoașa.
Ea elimină mătasea sub forma unui lichid prin orificiul de pe buza inferioară. Acest lichid reprezintă o substanță proteică, numită fibroină, care se solidifică atunci, când intră în contact cu aerul.
Formarea gogoașei durează 3 zile, după care are loc cea de-a cincea năpârlire, în urma căreia larva se transformă în pupă.
Recoltarea gogoșilor
După 7-8 zile de la urcarea larvelor se realizează recoltarea gogoșilor. Acestea sunt gata de cules când au peretele tare și rezistent, iar în interiorul gogoașei poate fi observată pupa de culoare castanie. La clătinare se produce un zgomot caracteristic (de la lovirea pupei de gogoașă).
De pe tufe, gogoșile se desfac, una câte una, din rețeaua de fire care le fixează. Ele se curăță apoi de scama exetrioară de mătase, se cântăresc și se sortează.
Dacă gogoșile nu sunt uscate și recoltate la timp, pupele continuă să crească și se transformă în fluturi de mătase. Aceștia rod pereții, îi perforează și ies afară, trăind încă 10-15 zile.
Însă, gogoșile perforate nu pot fi folosite. De aceea, pentru ca gogoșile să rămână integre, negăurite, ele suferă o operație de înăbușire. Înăbușirea sau etufarea constă în încălzirea lor treptată, până ce nimfele din ele mor.
Cuptorul, destinat acestei proceduri, se încălzește treptat până la 75-80 ̊ C iar gogoșile sunt ținute timp de 20-30 minute. La scoaterea din cuptor ele sunt fierbinți și umede, datorită evaporării apei din corpul cristalidei.
Ciclurile de producţie a viermilor de mătase
Durata unui ciclu complet de producţie este de 55-60 de zile, iar pe parcursul unui an se pot realiza două serii de creştere de viermi de mătase. Ouăle flututurilor de mătase se păstrează în frigider, iar la momentul oportun sunt supuse incubației.
Succesiunea activităţilor dintr-un ciclu este următoarea:
- incubaţia ouălor – 13-14 zile;
- creşterea larvelor – 28-30 de zile;
- îngogoşarea şi recoltarea gogoşilor – 10-11 zile;
- curăţarea şi dezinfecţia spaţiilor 4-5 zile.
Pentru a începe o afacere în producerea viermilor de mătase sunt necesare:
- încăpere bine aerisită cu ferestrele orientate către nord-est;
- ouă de viermi de mătase, 1200-2000 de ouă cântăresc doar un gram, iar larvele ieșite din acel gram produc în medie 3 kg de gogoși;
- livadă de dud, 1 ha de plantaţie de dud este suficient pentru creşterea a 100 de grame de ouă.
Plantațiile de duzi și viermii de mătase
Creşterea viermilor de mătase presupune existenţa în apropiere a plantaţiilor de dud, deoarece frunzele acestuia constituie, până în prezent, singura hrană pentru viermii de mătase din specia Bombyx mori.
Dudul este originar din Asia, de unde a fost adus în Europa, concomitent cu ouăle de viermi de mătase. Cultura şi extinderea plantaţiilor de dud, determină dezvoltarea sericiculturii şi producţia de mătase naturală.
Deoarece frunza de dud este proaspătă numai primăvara şi vara, ea poate constitui hrana viermelui de mătase doar pentru aceste două anotimpuri şi deci producerea gogoşilor este limitată la acest interval de timp.
Pentru creşterea producţiei de mătase naturală se cere existenţa unei baze furajere, care să poată fi folosită de viermi pe întreg anul. Până în prezent, nu s-a găsit o soluţie favorabilă, care să satisfacă această necesitate, deşi s-au făcut multe cercetări în acest scop şi se fac şi în prezent.
