6 C
București
vineri, 19 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleStarea fitosanitară a culturilor de toamnă din vestul României la ieșirea din...

Starea fitosanitară a culturilor de toamnă din vestul României la ieșirea din iarnă

Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători.

Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.

În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.

La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede.

Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).

În decada a doua a lunii februarie 2023 am efectuat câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI CURTICI (prin amabilitatea domnului Ing. Dimitrie Muscă – Director) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului Ing. Marian Horgoș).

În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium.

Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți cât și a eventualilor dăunători).

Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari – Prescott (0 – 9, Double digit 00 – 99). S-au efectuat câte 5 sondaje pe diagonala parcelei verificate.

Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.

În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul -5 grade C și 9,3 grade C, maximele între 1,7 și 14,5 grade C iar temperaturile medii, între -1,7 și 10,8 grade C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,9 grade C. Abaterea față de media multianuală (1,1 grade C) a fost de +2,8 grade C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 – 100%.

Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.

În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între -1,4 (31 ianuarie) și 8,2 grade C iar cele maxime între -1,5 și 17,9 grade C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 0 grade C și 9,7 grade C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,4 grade C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,1 grade C) cu 4,5 grade C.

Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 – 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.

În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între -10,1 (11 februarie) și 4,6 grade C iar cele maxime între 0 și 15,1 grade C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între -3,7 0C și 8,8 0C.

Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 – 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm.

Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 – februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.

Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunii decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă

În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin.

Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 2 grade C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coborâte cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă.

Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii.

Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 – 35 grade C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță).

Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.

Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă.

În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz.

Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul începerea alungirii paiului – apariția frunzei standard adică BBCH 30 – 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.

Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc.

Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.

Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă

Se poate spune că, condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023, au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.

Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.

Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori:

  • stadiul de vegetație al plantelor;
  • temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț);
  • durata temperaturilor scăzute;
  • condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.

Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri.

Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că, temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub -7 grade C pot duce la apariția daunelor mari.

Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt:

  • îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură);
  • frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor);
  • arsuri ale vârfurilor frunzelor;
  • punct de creștere maroniu sau cu aspect apos;
  • frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig.

În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.

Citește și despre monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță.

Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte).

În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald.

La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.

Important! Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 – 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus .

Concluzii

În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că, cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig.

De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă.

Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig. Cel mai bine s-a comportat la frig, grâul și orzul care au fost semănate mai târziu.

De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig cât și la atacul patogenilor specifici.

O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre.

Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale.

Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.

Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 35 grade C.

De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând.

La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante – Cum să faci atunci rotație, cu ce?).

Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi.

O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).

Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.

Bibliografie:

  • Dr. Ing. Cotuna Otilia, Șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV „Regele Mihai I” Timișoara.
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Secara de toamnă în calitate de cultură de acoperire poate reduce pierderile de nitrați cu 45% – studiu

Secara de toamnă este apreciată pentru versatilitatea sa. Este...
‹ adv ›

Atenționare! Rugina Galbenă face ravagii la soiurile sensibile, iar riscul de Fusarioză la cerealele păioase este crescut

Dacă în luna martie, datorită condițiilor climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit),...

Când trebuie să efectuăm tratamentul împotriva septoriozei frunzelor de grâu

Septoria tritici este un patogen periculos care poate produce pagube importante în producție. Toamna blândă și ferestrele cu temperaturi...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole